Ura-Iubire

Relația dintre doi oameni este în continua transformare. De la iubire la ură e un pas foarte mic dar și de la ură la iubire se poate trece foarte ușor. Nu are rost să ne mirăm, este posibil. Am primit darurile acestea de a transforma cu ușurința ceea ce este în interiorul nostru dar si ceea ce este înafara noastră.

Așa că, dacă ai momente când îți vine să îi torni o vază pe cap și la nici 10 minute îl săruți cu pasiune, ești în grafic.

Mai greu e când se adună între voi mormane de reproșuri, minciuni sau de indiferență. Cu toate se poate ajunge la un consens, toate pot fi transformate. Dar nu singuri, și cel mai important, este nevoie de amândoi pentru ca relația să devină tot mai profundă. Chiar dacă unul dintre voi, și de obicei suntem noi femeile în postura aceasta, oferă mai mult la început, este necesar ca acestei dăruiri să se alăture și el.

Cum poți transforma ura in iubire? Mai este loc de “impreuna” cand toate se îndreaptă parca spre “separat”?

Pe data viitoare,

Andrea (care crede in transformare)

intodeauna acolo

De 40 de minute mă uit la cana asta de ceai și la plicul de lângă ea: e un plic mare, pot să îmi dau seama că sunt multe chestii îndesate în el…Ce o fi pus atâtea? Ce poti pune într-un plic? Evident…foi. Dar de ce să îmi lase un roman în grijă? Așa pare, un roman…Sorb o gură: e rece. Nici nu mă mir. Ar trebui să pun undeva cana asta: e preferata lui. Iau plicul între 2 degete și mă așez la fereastră. Înspir adânc. Îmi fac curaj: rup hârtia, scot conținutul, mototolesc plicul și îl arunc cât-colo. Privesc buimacă la teancul de hârtii pe care le am în mână: incredibil…hărți, poze, pare un soi de intinerariu de călătorie…Omu’ ăsta e sănătos?! De călătorie îmi arde mie acum?!?! Și intr atâtea poze, o scrisoare:

Iubita…-știi cât îmi place să îți spun iubita, nu-i așa?- 🙂 știu că te-ai zgâit o grămadă de timp la plicul ăsta. Probabil că acum zace mototolit într-un colț. Fii atentă la mine! Mai știi prima noastră excursie? Milano, Domul, Sărutul tău, inelul de la mine. Sigur că mai știi! Doar te-ai sucit atâta până ai gasit varianta potrivită de city break low cost. Când ți-am zis: Hai să ne plimbăm pe sub cupola Domului! tu ai pufnit enigmatic: mda…la ce scoruri sunt acum la biletele de avion cred că ne plimbam noi prin Piața Unirii! Și totuși…vroiam neaparat să te sărut în Piazza del Duomo! De atunci, de la prima noastră excursie ai devenit expertă în city break low cost și am explorat împreună o bună parte din Europa. Aș vrea să merg cu tine peste tot, mai sunt atât de multe străduțe, castele, cafenele, pasticerii, poduri pe care le avem de descoperit. Să te țin de mână, să te zoresc: haaaiiiiii iubita că iar ajungem cu noaptea-n cap la hotel!Câte poze mai vrei să faci???

Hârtia mi-a scăpat din mână și o vreme m-am uitat pe fereastră. Afară, lumea își continuă drumul obisnuit.

dar gata cu planurile de viitor! E timpul pentru Prezent! Adică te pui și îți faci rapid bagajele, ți-am pregătit o întâlnire cu bunul tău prieten Ryanair care te va duce în cea mai frumoasă vacanță europeană! Te rog totuși să nu-ți iei foarte multe haine, eu nu am să fiu lângă tine să te ajut la cărat! Fii pe pace, cei de la Ryanair au o politică de bagaje foarte mișto și ai bagaje de mâna gratuite!! O singură dorință am: ia cu tine rochia aia albă din voal și tull, jur că esti ca un înger în ea! Și să o porți când munții Irlandei o să se vadă de la geamul cafenelei mici și cochete, când moșulică simpaticul îți va aduce un strop de Jameson, să îl savurezi și pentru mine. Eu sigur voi exclama: Doamne, cât e de frumoasă! 

Iubita, știu că tu ești fan zboruri economice, și mi-e așa drag de tine când te aud cum îți faci tu planuri că de banii economisiți la zbor îți cumperi o cămașă tradițională din Spania, sau iei un lampadar grecesc ca să avem atmosferă romantică în casă. Tu vrei să cumperi intotdeauna ceva care să îți amintească de locul vizitat. Și dacă mai e loc și de o pereche de pantofi, Slavă Cerului! Uite, ca să vezi că și de data asta poți zbura liniștită și poti târgui tot ce îți place și vrei să aduci acasă,

www.ryanair.com

www.ryanair.com

imageRăsfoiește foile următoare(deși ți-am pus print screen doar cu primele 2 destinații, restul le vei afla pe parcurs) și te convingi că am facut un târg bun cu Ryanair, vezi ce prețuri pe placul tău am gasit!??! 

Hai iubita mea, adună-te și să mergem mai departe. Viața e făcută să stralucești! Să descoperi tot ce are mai bun și apoi să poți povesti tuturor despre câte locuri frumoase ai văzut, despre cum te-au inspirat aceste locuri. Știi? Aș vrea să le povestești nepoților tăi despre cât de mult te-am iubit. Pardon! Te iubesc! Și când ai să le spui în ce aventură ai pornit, în ce orașe te-am purtat de mână ca să te descoperi pe tine, vor face ochii mari și îți vor urmări fiecare cuvânt. 

E gata bagajul? 🙂 începi cu Milano, acolo unde pentru noi a început totul. La hotel Milano Scala, întrebi de Giuseppe. El o să-ți mai dea un plic(să te Pregătești că am multe plicuri pentru tine :))) și așa vei afla tot ce ți-am pregătit pentru Milano. De la Milano zbori către Londra! Acolo, la hotelul Dockside (special pentru tine, lângă Tower Bridge!!) te așteaptă…Ella! Mai multe, atunci pe loc. 

Plângi? Să nu îndrăznești! Hai fuga că te astept în lumea mare: în vânt, în cerul senin, în frunze, în omul care-ți zâmbește…” 

Sigur că plâng. Îmi șterg lacrima, fac bagajul. Gândurile imi zboară haotic. Un lucru e sigur: omul ăsta e ceva…

va urma

articol înscris la SuperBlog 2016

Seminar Urania Cremene- repovestit

Într-o zi însorită de miercuri am participat la seminarul susținut de Urania Cremene, seminar cu tema “18 tehnici pentru a creste un copil echilibrat”. Am ajuns cu multă curiozitate: vroiam să văd în ce măsură cele promovate de ea coincid cu aspecte din parenting pe care deja le practic sau pe care îmi doresc să le practic (inspirație Alfie Kohn, Maria Montessori, Elizabeth White). Și iată ce informații am primit:

Ideea de bază: seminarul e centrat pe teoria motivațională a autodeeterminării, elaborată de psihologii Edward Deci și Richard Ryan, care  afirmă că orice copil are 3 mari nevoi: nevoia de conectare, nevoia de competență și nevoia de control.

Deziderat: copilul e echilibrat când i se asigură împlinirea acestor 3 nevoi.

Practic: pentru fiecare nevoie, există 6 tipuri de comportamente pe care le putem aborda pentru a determina împlinirea respectivei nevoi. Așadar:

CONECTAREA(nevoia de a fi iubit: când e satisfăcută, copilul e generos. Când nu e satisfăcută, se remarcă egocentrismul )

1. Empatizează- reflectă ceea ce ți se transmite. Ex: “vreau ciocolată!” Variantă de răspuns: “înțeleg că vrei. Ciocolata e delicioasă! Și eu as vrea sa mananc cât mai des. Acum însă nu e posibil.” Și trebuie date alternative la ciocolată.

2. Întreabă, nu da comenzi. Ex: în loc de Spală-ți farfuria! spui Ce-am stabilit că facem fiecare cu  farfuria după ce mâncăm?

3. Iubește necondiționat-iubirea nu se dă, nu se ia. Evită “dacă faci asta, eu nu te mai iubesc! O superi pe mami când faci asta și mami nu te iubește atunci!” Atitudinea potrivită este: pe tine, copil, te iubesc oricum. Comportamentul tău mă deranjează.

4. Pune accent pe unicitate- evită orice fel de comparații: “uite ce cuminte e X. Tu de ce nu esti asa?” E important să îi transmitem copilului că e unic și că fiecare alege ce face:” Mama, Ionuț se poate uita pana la 23 la televizor. Eu de ce nu pot? / poate că Acasa la Ionut se întâmpla asta: e alegea lor, stilul lor de viață. Noi facem diferit. E alegerea noastră” Nu trebuie să dăm drumul la idei precum “acasă la Ionuț e haos, are părinți iresponsabili etc etc”.

5. Implică-l în familie: gătește cu el, du-l la supermarket etc. Amână folosirea gadgeturilor.

6.Coboară din copac- vorbește la nivelul ochilor copilului. Îmbrățișază-l. Evită frica, rușinea, vinovăția, umilința.

COMPETENȚĂ ( nevoia de învățare; cuvânt cheie “pot”)

1. Creează spațiul și dă-i drumul ! Tot ceea ce un copil poate face singur, lasă-l să faca singur. Faceți împreună, nu pentru copil. Evitați să fiți genul de părinte care și-a fixat ca unic scop în viață ținerea copilului departe de necazuri.

2. Fii un model și “predă” competențe! Împarte Abilitățile în pași mici, rezervă timp pentru “a preda”. Gândește cu voce tare. De ex: daca vrei să îl înveți să se îmbrace, nu dimineața când trebuie să ieșiți pe ușă e momentul potrivit. Alege un moment când poți să ii arați în liniște.

3. Greșeala- o oportunitate. Ca și părinte, trebuie să urmezi șirul acesta: Ce ar putea copilul meu face Diferit? Cum poate învăța asta? Cum mă asigur că poate/știe? Când poate să demonstreze? Important este să îl punem pe copil în context, nu să îi limităm participarea.

4. Nu folosi pluralul! La folosirea frecventă a pluralului, se diluează responsabilitatea. “noi încă avem pamapers. Avem de făcut teme. Noi nu suntem cuminți”

5. Învață-l să-și rezolve problemele. Când se află într-o situație dificilă, pune-i întrebări din toate perspectivele (a lui, a ta, a celor cu care are probleme, a altor persoane implicate) și ascultă-l. Învață-l să stea drept în fata problemei.

6. Întreabă și descrie. Ex: ” am luat 10 la matematică/am dat gol/ etc”. Pe langa laude de tip “WOW, bravo!”, întoarce situația către el “tu cum te-ai simțit când ai marcat golul?”

CONTROL (nevoia de autonomie: vreau să fiu sursa acțiunilor mele)

1. Creează spațiul pentru joaca liberă; școala/grădinița nu e totul. Adună în mod regulat o “gașcă” de 3-4 copii și lasă-i să se joace liber. Asta înseamnă ca adultul intervine foarte puțin. Cumpără jucării care stimulează imaginația, nu care o inhibă(Cele care fac mult zgomot, care oferă totul pe tavă Sunt inhibitoare).

2. Află-i părerea. Învață să ii ceri părerea când organizezi o excursie, un concediu, un Weekend. Integrează-i părerea în decizia finala.

3. Calmarea pozitivă a nervilor. Avem așteptări nerealiste de la copii, vrem să se calmeze facand lucruri care nu le plac: ii trimitem in alta camera, ii punem la colț, îi amenințam că îi lăsam acolo si plecam fara ei, etc. Noi, ca adulti, ne calmam facand lucruri care ne plac(ascultam muzică, fumăm, dansăm, țipăm etc). Dacă este o situație tensionata, dacă esti nervos/nervoasă pe copil, atunci mai bine iesi tu din camera decat sa îl trimiți pe el. Te întorci cand te-ai calmat. Dacă e o situație în care trebuie să plecați și copilul nu vrea, mesajul pe care trebuie să îl perceapă de la tine ca părinte, e ăsta:”nu plec de aici fără tine. Oricum ar fi, plecam împreună. Nu te las singur.”

4. Paranoia pozitivă. Îl asaltăm pe copil cu “nu pune mâna/nu te urca acolo/nu te du dincolo” etc. E mai folositor daca îi spunem ce să facă, nu ce să nu facă.

5. Dezvoltă-i responsabilitatea. Responsabilitatea se învață. De miC, poate începe cu responsabilitatea față de corpul lui, obiectele lui personale, alegerile pe care le face.

6. Stabilește limite și oferă variante de alegere în cadru limitat. De ex: Momentul punerii la somn: Îți citesc o singură poveste în seara asta. Pe care o alegi? SAU Momentul gustării: Ce dorești să mănânci acum: un măr sau o portocala? Si tot asa.

Pe scurt, cam asta e. In cele 3,5 ore de seminar a livrat multe informații practice si valoroase. Nimic nou sub soare sau spectaculos. Până la urmă, dacă ne uitam cu atenție, sunt aspecte care țin de bun simț, naturalețe și un pic de educație.

Ce mi-a plăcut cel mai tare? Întrebarea următoare “Cu ce e mai bun Comportamentul unui adult care, pentru a se calma, iese și trage din țigară față de Comportamentul unui copil, care pentru a se calma, se dă cu fundul de pământ?”

Concluzie: Care e nevoia psihologică care nu e satisfăcută suficient și determină un comportament negativ? -asta e întrebarea pe care e bine să ne-o adresăm de multe ori când observăm că “Nu e în regulă” copilul.

Concluzie 2: Ponderea acestor nevoi diferă de la copil la copil. De asemenea, oscilează în funcție de perioadă, deci se pot schimba în timp.

Până data viitoare, spor la iubit!

Andrea (adepta iubirii necondiționate)

 

 

Unde e frumusetea ta?

Artema, Adenanda si Lisabeta. Trei destine la care de multe ori ma gandesc cu Tristețe, alteori cu Bucurie. Trei femei care ma fascinează, trei femei la a căror intersecție ma aflu eu. Sunt catalogate ca fiind atrăgătoare,fiecare dintre cele trei a lăsat uimire in urma ei, pe oriunde amtrecut. Ani îndelungați am fost sigura ca ele dețin secretul frumusetii.

Nu contează de câte ori o intreb, Artema imi povestește  strălucind de fiecare data :”mai fetițo,mai… Cat de drag imi era! Cum sa îti spun, stateam langa el si simțeam ca mi se umple inima de fericire. Eram unul langa altul si știam ca nu mai am nevoie de nimic. Si era atat de blând, de bun cu mine. Si tare ii mai eram draga. Ne logodisem si ne pregăteam de nunta. Atunci mama a facut cea mai mare greșeala. A venit Irvim sa ma ceara, nu il interesa ca eu eram deja promisa. Si mama…mama ar fi trebuit sa zică nu. Dar cine l-ar fi refuzat pe Irvim? Era gospodar mare, cu avere, casa in centrul satului. Era înconjurat de fete peste tot, toate visau sa se mărite cu el. Si el vine sa ma ceara pe mine…Mama a fost Grozav de mândra. Dar eu nu-l indrageam, am vazut ca e om aspru, mie nu mi-l trebuia de bărbat.” Si?? De ce nu ai fugit, de ce ai acceptat? “Ehheheii, fetițo…la 17 ani ce stiam eu? Nu îndrăzneam sa o contrazic pe mama. Eram prostuța…Mare durere am trăit atunci, si eu si Dinu. Dinu era un băiat simplu, fara avere, n-a îndrăznit sa-l înfrunte pe Irvim. A încercat sa o convingă pe mama, dar n-a avut pe cine. Iar eu stiu ca as fi fost tare fericita cu Dinu, odihnita sufletește.” Uneori o suprind cu o cutiuța din care ia o crema cu care isi catifeleaza mâinile. Dar cu adevarat frumoasa este in momentele in care imi povestește despre iubire, despre Dinu.

Adenanda e fiica Artemei si a lui Irvim. E stilata, cocheta, răsfățata de tatăl ei, iubita de multa lume si pătrunde cu ușurintă in inimile oricărui bărbat. Doar in inima Artemei se tot izbeste de o bariera. Artema mereu vrea de la ea sa fie mai buna, mai frumoasa, mai atenta, mai descurcăreață. Găsește imediat pe cine sa ii dea drept exemplu “ia vezi cum face Bianta de mereu ii reușește/ Uite ce drăguța e Irina, fii si tu ca ea”. Adenanda e trista mai mereu. Momentele in care isi găsește rostul sunt clipele de pe scena, cand strălucește in lumina reflectoarelor, ca prim-balerina. Doar ca acum, momentele astea le trăiește doar in imaginar. Cândva, se urca pe poante si cucerea scena. Dar, drumul i-a fost curmat de Artema si Irvim care nu concepeau ca singura lor fata sa plece departe  de casa, intr-un internat. Degeaba au venit profesori, coregrafi, care le explicau ca fata lor are un potențial imens. Acum, Adenanda are un întreg arsenal de Infrumusetare, deși ar fi preferat sa aibă doar luminile scenei. Este o femeie îngrijită dar Frumusețea ei uimitoare iese la iveală cand imi împărtășeste cum ii vibra sufletul pe scena, dansand.

De Lisabeta mi-a fost mult timp frica: prea era perfecta.De fiecare data cand ma întâlneam cu ea, rămâneam in admirație muta. Iarna, Lisabeta purta căciuli albe de blana care o lungeau cu 15-20 de centimetri si imi părea ca n-o sa ajung la genele ei in veci.Vara, rochii din mătase. Este de o elegantă desăvârșita si n-am văzut-o niciodată cu o rochie șifonată sau cu scame pe palton. Sta mereu cu spatele drept. Imi poate recomanda produse de Ingrijire la orice ora din zi sau din noapte. A trecut ceva vreme pana i-am aflat povestea. Lisabeta a crescut la țara, cu 8 frați. Destinul ii era oarecum creionat: sa se mărite, sa faca copiii si sa aibă grija de gospodăria de la sat. Dar, intr-o zi si-a anunțat tatăl “draga tata, eu vreau cu mapa, nu cu sapa! Vreau sa continui școala.” N-au putut sa i se împotrivească, asa ca dupa școala de maici a obținut un post de profesoara. Dar, “Odeea draga, mergeam cu căruța in fiecare zi, era un noroi groaznic si copiii nu prea veneau. Nu mi-a plăcut defel, asa ca am demisionat.” S-a mutat la oraș, a devenit contabila, S-a căsătorit si a avut un fiu. Si-a trăit fericita povestea si Frumusețea ei devine totala de fiecare data cand imi spune cum si-a luat destinul in propriile mâini.

Crescând, mi-am dat seama ca secretul frumuseții lor este iubirea, pasiunea si determinarea. Si cateva produse foarte bune de Ingrijire. In tinerețea lor, era chiar complicat sa si le procure. Mie, azi, imi este mult mai usor. Cu un singur click pe Farmec, imi găsesc rapid  Loțiunea tonică antioxidanta care e printre preferatele mele. Lisabeta m-a învățat sa folosesc produse organice iar gama aceasta noua de la Gerovital, pe baza de ulei organic din flori de mac se mulează perfect pe nevoile mele. Cei de la Gerovital Plant au o intreaga istorie in spate, si, partea care imi place cel mai mult e legată de faptul ca a fost dus către glorie de o femeie, Ana Aslan. A crezut in visele ei, a muncit pentru ele. Asta da frumusețe.

Romance frumoase? Da, intotdeauna. Dorinta de a reuși, de a merge pana la capăt pentru iubire, pentru cariera, pentru copii, acestea cred ca sunt Ingredientele frumuseții noastre. Si fidelitatea pentru lucrurile bine făcute,asa cum e si produsul Emulsie Doina. Care, apropo, este cel mai longeviv produs de acest gen de la noi din țara.

Cu drag, pentru toate femeile din tine

Andrea (care se inspira din Frumusețea celor din jur)

P.S: Lisabeta, Artema si Adenanda si-au arătat cu elegantă poveștile pentru Spring SuperBlog 2016

Senzational!

Suntem atrasi de senzational. Uneori, dorim acest senzational cu ardoare in viata noastra. In relatiile de la munca, in familie, cu prietenii, cu iubitul/a, cu sotul/a. Si bineinteles, vrem senzational de la divinitate.

 Si, incepem : “Doamne, daca esti acolo, da-mi un semn! Dar unul foarte clar, unul care sa ma lase cu gura cascata!”  Si noi il asteptam pe Senzationalul Isus sa vina si sa performeze.

Sa performeze si sa ne dea viata peste cap. Nu e suficient ca ne daruieste o noua zi, in fiecare zi. Nu e suficient ca ne pazeste si trecem cu bine,  intr-o fractiune de secunda,  peste o situatie care s-ar fi putut termina dezastruos pentru noi.

Culmea e ca divinitatea apreciaza simplitatea noastra, dar noi asteptam de la divinitate o manifestare senzationala. Suntem mici, nesemnificativi pentru unii, dar in ochii lui Dumnezeu suntem cei mai importanti. Si  liberi. Si nu vrea de la noi senzationalisme.

Atunci cand ne manifestam cea mai mica dorinta de apropiere fata de divin, suntem intampinati simplu, fara filosofii, fara jocuri de cuvinte. “Vino!”.  Vino- asa ii raspunde Isus lui Petru cand acesta ii spune “Doamne, daca esti Tu cu adevarat, porunceste-mi sa vin pe apa spre Tine”. Si Petru porneste plin de credinta, de incredere.

Si noi pornim asa de multe ori la drum. Avem incredere, avem resurse, avem convingerea ca totul va fi bine, ca ne indreptam in directia buna. Suntem plini de elan. Undeva, incepe sa scada nivelul de incredere. Apare fasneata neincrederea. Dubiile. “Chiar sa fiu unde trebuie? Chiar asa e?”

Incet-incet, ne scufundam si noi ca si Petru. Ne cuprinde indoiala. Si Petru simte indoiala: “Sa fie oare Isus?” .  Inspaimantat, striga “Doamne, scapa-ma!”. Si Isus ii intinde mana: “Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?”

Se intampla ca si barca noastra sa fie lovita de valuri. Uneori pornim plini de elan pe drumul auto-cunoasterii, al desavarsirii duhovnicesti, al apropierii de divinitate si pe undeva, pe acest drum, incepem sa avem indoieli: chiar exista Dumnezeu? Chiar sunt copilul Lui? Chiar am scanteie divina in MINE?

Esential e ca (si) in acele vremuri sa ne rugam sincer “Doamne, scapa-ma!”.  Sa privim catre divin, chiar daca picioarele se scufunda, sa invatam de la Petru … Sa invatam de la Isus care incepea orice lucru cu rugaciune.

* Inspiratia acestor randuri am primit-o din cuvantul de invatatura de duminica, 10 august 2014, biserica Sf. Nicolae, Oradea

Cu bucurie,

Andrea