de România. Frumoasă, hulită, supra-populată, murdarită, senină. Anul trecut, 4 zile în Mamaia, la final de Septembrie: mic-dejun servit pe plajă, muzica valurilor era singura stăpâna. Anul acesta, 8 zile de turneu pe litoral, la început de Septembrie. Anul viitor? Sigur țărmuri străine.
Și nu pentru că nu e frumos litoralul nostru. Nu pentru că nu are plaje late, cu nisip fin. Ci pentru că e frumos dar e trist. E trist săracul că nu mai rezista cu bipezii. Cu ăștia care întorc boxele de la terase spre promenadă, ca să audă toata lumea muzica. Problema e că sunt 10 terase, una lângă alta, cu 10 muzici diferite. Cu zănaticii care nu stiu să folosească coșurile de gunoi, care cred că mucurile de Țigara si dozele de aluminiu se lasă amintire pe plajă. Cu “patronii” care concesionează plaje dar au amnezie să le curețe de alge.
În Vama Veche am trăit cea mai colorată atmosferă, de departe e locul cu cel mai frumos mobilier de plajă, terasele sunt chic. Dar vamaioții de cursa lunga sunt supărați, algele duduie, cioburi si mucuri ticsesc plaja, câini vagabonzi mulți mulți mulți.
Mamaia mai curățică, mai cu fițe, dar plaja impecabilă. Prețuri nejustificat de mari, totuși. Costinesti: tineret și mizerie, multă!
Noi ne-am refugiat într-un colț paradisiac aproape. Am reușit să ne creăm, pentru o saptamana, utopia marină românească. Marea o zăream de pe oricare geam al apartamentului. Terasa generoasa oferea loc si de dormit, si de bronzat, si de spus povesti sub stele.
Asa, “la izolare”, adică cu apartamentul închiriat scos cu totul din contextul stațiunii, având marea la 50 de metri și o priveliște superba, pot spune că m-aș mai duce oricând pe litoralul românesc.
Altfel însă, nu. Litoralul nostru abia așteaptă oameni Civilizați. Abia așteaptă să ii fie scoase la lumină toate bucuriile. Abia așteaptă sa se regleze raportul calitate-preț. Abia așteaptă servicii ospitaliere normale. Cred că s-a saturat si el de chelnerii sictiriti, de vampele mortale, de mizerie. Îi mai tresaltă si lui inima cand vede că stim folosi coșurile de gunoi. E trist că mai are prosti care intra in apa cand e arborat steagul roșu. Se întreabă, și cu el mă intreb si eu: când ne normalizam?
Speranța este. Dar până la concretizare, înnotăm în altă mare!
Andrea (care se întoarce iar si iar la marea albastra)
adică Sovata! Declar deschis și fără echivoc: sunt îndrăgostită de Ținutul Sării! Triunghiul Sovata-Praid-Corund este un triunghi amoros fericit. Cred că e singurul de acest fel. De obicei, în triunghiuri, amorul e pe bază de drame și dezastre și mereu cineva are de suferit. Ei bine, în acest triunghi Sărat nu suferă nimeni, dimpotrivă: atâta au de oferit încât eu, ca turist, mă simt răsfățata și copleșită de fiecare dată.
Poze și detalii numeroase, găsiți aici: Ținutul Sării
Orice îndrăgosteală e pe bază de fluturi în stomac, așa că hai să vă prezint fluturii care mă fac să dau galeș din gene când vine vorba de acest Ținut:
1. Combinația de aer Sărat cu aer de munte (Sovata)- prospețime, vitalitate! Relaxează la propriu sistemul nervos, asta înseamnă că plec odihnita si gata de planuri mari!
2. Lacul Ursu (Sovata)- Heliotermie, foarte bine îngrijit, ștrandul impecabil (singurul minus e că la ieșire nu au rampă Pt cărucior, doar la intrare- dar personalul e foarte amabil si sare in ajutor), apa mi-nu-na-tă! Cu Siluan am intrat în apa si cand avea 8 luni, și acum la 23 de luni. Cică e unicul de acest fel din Europa, așa că vă Invit să vă documentați în plus pe Dr.Google si din cărți. Și da, chiar te ține la suprafață fără colac, saltea, sau alte cele! 🙂
3. Promenada și traseul ECO-Didactic Ursu- plimbarea zilnică e asigurata Pe lângă 7 lacuri, prin pădure , cu material urban de lemn (se încadrează perfect in peisaj), pasarele, pontoane, locuri de luat masa, Belvedere. Totul impecabil, din nou! De la plimbări romantice pana la jogging(fiindca au si pista pentru alergare in jurul Lacului Ursu)
și terminând cu plimbări cu copiii mari si mici, toate gusturile sunt satisfăcute.
4. Arhitectura unităților de cazare (Sovata)- exceptând hotelurile Danubius, Făget si Aluniș, toate unitățile de cazare au Fațadele unitare: lemn mult, culori deschise. Te duce cu gândul la Austria. Prețuri la cazare, pentru toate buzunarele- de la 30 de RON/noapte/persoană pana la 400 RON/noapte/persoana.
5. Curățenia (Sovata)- stațiunea e foarte curată, și plina de flori. Cine o administrează o face foarte bine!
6. Salina Praid- cu toate facilitățile de care ai nevoie, imensă, curată, benefică sănătății. În Praid este si ștrand Sărat, si Muntele de Sare și ca cu fluturi exotici! Personal, Praidul ca stațiune nu mă încântă, mi se pare prea răsfirată si prea ca Felixul nostru: fara o poveste unitară. Dar Salina isi merita renumele!
7. Ceramica de Corund- sat liniar, cu ateliere meșteșugărești la sosea. Sunt mii de produse, foarte rare chinezăriile. Mi-ar fi plăcut să fie un sat cu o piațetă imensă unde sa fie atelierele- dar Așezarea este liniara. În schimb, varietatea produselor e fenomenală.
Vasul pentru limonada pe care l-am luat anul trecut, e priceless!
9. Kurtos Kolacs- cel mai bun ever!!! Asa aluat perfect, niciunde altundeva.
10. În orice combinație vii, nu ai cum sa te plictisești! Activitati pentru copii, tineri si adulti, din plin! Parc de aventura, tiroliana, plimbări cu barca, trasee montane, bălăceală, trenuleț, mocăniță, lenevire, cicloturism, SPA!
În plus, zona mai are de oferit Muzeul Pălăriilor de Paie (să vedeți că au acolo și un record mondial!), salt safari, tratament medical pentru diferite afecțiuni- iar bazele de tratament sunt renovate la standarde europene!
Și anul trecut și anul acesta am ales cazare în Sovata. Anul trecut, dupa o saptamana, am rămas buimăcită de atâta frumusețe așa că anul acesta am plusat la două saptamani. Pentru noi, a fost formula câștigătoare 🙂
Ce aș modifica? Volumul muzicii de la terasele din centru: seara, pana la 23, se cântă. Fiecare terasa are un “cântăreț” sau formație, care se produc glorios in fiecare seara, la decibeli cam ridicați. Te plimbi sa-ți iei un lángos, un kurtos sau o Inghetata și treci amețitor de la “i loveee rock’n’roll” la “birtutu din pădureee eu beau vin și” ” pierdut buletin”. Eu diger greu amestecuri de genu’, bine ca dureaza doar de la 20:30 la 23. Partea bună? Fără manele.
N-o să-ți placă în Ținutul Sării dacă ești mai sensibilos la “Teșeig-Poftiți!” Da, se vorbește maghiara; da, sunt anunțuri bilingve; da, sunt o comunitate mixtă care fac treaba bună impreuna. Și da, stațiunea este concesionată unui maghiar care a atras Finanțări de milioane de euro, a adus lanțul Danubius Hotels in Sovata, a pus-o pe picioare și bagă bani (multi) in buzunarul statului român. Fain, nu? 🙂
Pentru mine, Sovata e bijuterie și mă bucur că o pot recomanda oricărui străin care vrea să ne viziteze țara. Și oricărui român care vrea să isi descopere țara.
Tot ce-mi rămâne de facut acum e să îi duc dorul până la anul, ceea ce va face revederea spectaculoasă!
Primavara si toamna se număra bloggerii … creativi! Și frunzele care cad, respectiv bobocii care înfloresc. Cum e vorba despre 2 contraste, și cum am experimentat din plin: contrastele se atrag; iată ca SuperBlog m-a atras…din nou!
Abia aștept să vad pe unde imi vor mai umbla condeiele, gândurile și cum o să-mi pun la bătaie creativitatea!