Autentic … sau nu…?

De ce sperie autencitatea? Pentru ca prea ne-am obisnuit cu uniformizarea?

De ce  imbracam prejudecatile? Pentru ca e mai usor sa pui o eticheta decat sa analizezi in profunzime?

De ce ii acceptam greu pe cei diferiti? Pentru ca ne bulverseaza asa zisul sistem de valori foarte bine pus la punct?

„Trebuie sa fii asa, trebuie sa fii invers, trebuie sa faci asta, trebuie sa faci cealalta!”

Societatea, draga de ea, e ahtiata dupa tipare! Multe, multe, multe, multe tipare. De toate soiurile: tiparul sotiei, tiparul sotului, tiparul elevului, tiparul copilului, tiparul urii, tiparul inversunarii, tiparul bunului gust, tiparul cuplului, tiparul parintilor, tiparul frumusetii, tiparul tiparului.

Si multi dintre noi functionam foarte bine in aceste tipare. Asta pentru ca nu ne-am descoperit adevaratele valori. Pentru ca tiparul socientatii ne da asa, un fals sentiment de siguranta: „am facut asta pentru ca asa trebuie. Pentru ca asa zice X si Y ca e bine. Pentru ca altfel deranjam pe X si pe Y. Si acum pot dormi linistit!”

Faza cea mai tare e ca suntem capabili ca ani dupa ani, zile in sir, luni intregi sa functionam dupa cum vor altii sau dupa cum credem noi ca vor altii. Sa calcam constant si cu mare hotarare peste tot ce reprezentam noi cu adevarat. Si o facem chiar cu bucurie pentru ca asta ne invata societatea: te invarti, te sucesti, dar sa fii la fel ca toata lumea! Atfel, o sa te aratam cu degetul…

Si merge cat merge „strategia” asta pana cand te ajunge nefericirea. Pana cand frustrarile fac hora si tu esti singurul ametit.

Apoi, se intampla ceva curios: apare la orizont cavaleria intrebarilor: de ce nu sunt fericit? De ce mi se intampla mie toate astea? Cum am ajuns sa nu mai am chef de nimic? De ce e toata lumea rea? Si fiindca raspunsul la aceste intrebari te sperie (ca pana la urma e un singur responsabil pentru toate: tu, adica…) schimbi strategia: gasesti scuze pe langa tine, dai vina pe toate persoanele carora ai vrut sa le faci pe plac, pana cand totul in jur devine ceata.

Bucata cu bucata, se prabuseste o lume atent cladita si asta e, de departe, cel mai bun lucru care ti se intampla.

Pana la urma, e o provocare sa fii autentic. Drumul catre tine insuti e o aventura. Rezistenta la tipare: o alta provocare. Apoi, dupa ce te-ai gasit vine partea care presupune curaj: curajul de a te comporta in concordanta cu sinele tau, curajul de a accepta ca suntem diferiti ( din fericire! –vorba unui slogan publicitar-), curajul de a fi intelept – tot acest curaj nu vine nimeni sa-l toarne in traista plina de diverse convingeri. E in puterea ta sa il accesezi: doar exploreaza acolo: dincolo de frica, sub straturile de experiente de tot felul, iesi din zona de confort!

Da, poate fi greu. Dar avem parghii, funii, de care ne putem ajuta: practicarea credintei, coachingul, terapii diverse, carti, reportaje, persoane care ne inspira, muzica si lista poate continua.

Sirete, vor veni ganduri de genul: „daca indraznesc sa fiu eu, eu cel adevarat, voi ramane fara prieteni? Imaginea pe care mi-am creat-o va avea de suferit? Hmmm, ce sa fie mai important: eu, cel adevarat sau societatea cu setea ei dupa tipare? ” Surpriza: prietenii adevarati sunt cei care te iubesc si te apreciaza pentru cine esti cu adevarat, sunt cei care te sprijina in demersurile tale de a te cunoaste, de a fi curajos si responsabil. Cei care „te pun la zid” pentru alegerile diferite, cei care te mototolesc in tipare…aceia sunt departe de a se numi prieteni.

Si mai sirete, vor veni compromisurile si vesnica poveste: „ca sa fii fericit, ca sa te integrezi, e nevoie de compromisuri…” Atunci, hai sa ne traim toata viata in compromisuri, daca asa vine bunastarea! Culmea ca pana acum, asta nu a functionat la nimeni, dar poate va functiona la tine…

Exista totusi o diferenta: cand te-ai descoperit pe tine, cel adevarat (curajos si plin de iubire sincera), te maturizezi si treci de la compromis, la alegere. Iar alegerile facute pot respecta valorile tale si ale celor din jur fara sa dea nimanui senzatia de stomac chircit.

Frumusetea e ca suntem creati fiinte libere, avem in noi scanteie divina, Dumnezeu ne vrea liberi, fericiti, curajosi si iubitori. Si ne mai da si liberul arbitru pe deasupra. Adica absolut toate premisele unei vieti fantastice. Indiferent pe unde ratacim, avem mereu posibilitatea de a reveni pe drumul spre Eu-fericit, Eu-implinit.

Curaj! 😉 si o melodie-imn pentru autenticitatea ta : http://www.youtube.com/watch?v=wz8DH5aIj38

Retox-Detox

Dis de dimineata am auzit un reportaj interesant despre Astra Film Festival. Ideea care nu-mi da pace e urmatoarea: ca sa te detoxifici, musai sa te toxifici…

Aparent ciudata, ideea e foarte fain de aplicat in domeniul coachingului.  Vrei o schimbare (de oricare ar fi aceea) si vii la coaching. Ca sa accesam toate resursele de care ai nevoie pentru a aduce schimbarea in viata ta, exploram in mai multe directii. Dam de blocaje, de credinte limitative, prejudecati, preconceptii. Nu le ignoram. Nu ne prefacem ca nu sunt acolo. Trecem la faza de retox -intoxicarea- . Vedem pe ce se bazeaza. Demontam supozitii, convingeri, ganduri. Cercetam atitudinea. Exploram blocajele.

Si apoi trecem la detox -dezintoxicarea- . Dam un sut blocajelor. Punem in locul lor  actiuni si credinte pozitive. Ai alta perspectiva. Actionezi diferit. Te descoperi.

Retox-Detox!

Cu drag, Life Coach Andrea!

Simo&Adi cu a lor Shabby Chic Story :)

 

Talentatii fotografi au postat minunatele fotografii de la nunta ludico-shabby-ceasca a frumosilor Simona si Adrian!

Va invit sa va bucurati de ele apasand aici :  http://blog.adrianlazau.ro/fotografii-de-nunta-emerald-oradea-simona-si-adrian/

Un inceput de saptamana spornic si veselos!

Cu drag, din alte emisfere, Andrea!

-cretive wedding planner-

Sunetul de vineri :)

E vineriiiiii !!!!!  Asta, pentru multi inseamna evadare 😉  Si tot ca forma de evadare va propun urmatoarea melodie, care merge de minune pentru dansul mirilor. n-am auzit-o pana acum niciodata intr-un asemenea moment dar e absolut mi-nu-na-ta!!!

Chiar asa… Cand esti acolo, pe ring cu persoana mult iubita, n-ai senzatia de rai adus in bratele tale? Ba da, credeti-ma pe cuvant 😉

Enjoy!  http://www.youtube.com/watch?v=v81cJiuS2oI

Love is sweet: Otilia&Mihai, 9 iunie 2013

Otilia are un simt al umorului foarte foarte dezvoltat. Mihai e dedicat meseriei sale. Otilia e de o sinceritate si un pragmatism cum rar intalnesti azi. Mihai e genul de om relaxat, nu-l prea agiti cu multe.

Nunta lor a fost o impletire de umor, traditii, modern, sinceritate si eleganta.  Stiindu-i pe amandoi firi pragmatice temerea mea cea mai mare a fost ca nu le va pasa de detalii precum :marturiile, coltul foto, accesorii. Insa marea si placuta surpriza pe care am avut-o a fost sa vad cum Otilia e cuprinsa de febra pregatirilor: vreau si asta, hai sa avem un text pictat, hai sa punem covor rosu la biserica ca arata mai fain, etc. Iar Mihai n-a avut incotro :))

Gazda ne-au fost cei de la Palazzo Ballroom si s-au descurcat de minune in acest rol. Peripetiile au inceput dis de dimineata, cand am aranjat pe ditamai masinile, ditamai jobenul, diadema, papionul, buzele si genele. Misiune indeplinita cu succes! + 50 de atentionari adresate soferilor: nu carecumva sa conduceti cu mai mult de 50km/h!  Peripetiile au continuat cu florile si s-au incheiat cu literele cubice LOVE.

Cum am ajuns noi la Love is sweet? ” Simplu”!  Am aflat ce ii caracterizeaza pe cei doi, love adica, si ceea ce le place: sweet adica 🙂 Acesti doi oameni frumosi au o poveste uimitoare, ca multe altele, sunt sigura. Dar vedeti dumneavoastra, ceea ce face ca povestea lor sa fie speciala sunt tocmai ei. Ei si capacitatea lor de a trece peste obstacole, ei si capacitatea lor de a se maturiza impreuna ( cei doi sunt impreuna din liceu!!?!?!?!?!!!!!!) , ei cu umorul si sinceritatea lor!

Otilia a purtat 2 rochii. Si pantofi albastri. Asta dupa ce am umblat ca bezmeticele dupa una macar! Pardon, nu bezmetice am vrut sa zic ci hotarate si calme.  Dupa ce a probat rochii de 2000 de euro, dupa ce, la un targ de nunti nu m-au lasat sa intru cu ea in stand sa probeze pe motivul ca eu, fiind wedding planner vreau sa fur modele de rochii (am crezut ca nu aud bine!!!! ) si Oti, sincera fiind le-a  raspuns delicat ca “atunci nu mai vreau nici o rochie!!!”  , dupa ce bunica a venit cu o idee foarte faina: sa comande una de pe net si o plateste ea (ce supeer-tari is bunicile astea!) . Dupa astfel de cateva luni, rochia nu a mai fost Enigma Otiliei ci bucuria Otiliei.

Mihai a purtat sacou albastru. La el a fost FOARTE simplu: vazut, placut, probat, cumparat! Scurt si la subiect! Norocosul…

Evenimentul a fost guvernat de semnul ludicului si al elegantei: ciudata combinatie, asa-i? Dar foarte potrivita lor! Cake-bar-ul a fost aparitia cea mai ludica: biletele haioase, baloane, buze rosii, litere “Love is sweet” din fetru cusute de artista Laura Ungur.  Printre toate astea a mai avut si prajituri (fff delicioase) si fructe.   Din aceasi gama, pancarda cu “last chance to run” si “just married”  au colorat atmosfera iar un baiat foarte simpatic le-a purtat la biserica si la sedinta foto.

Si ca sa fie toata lumea lamurita si in tema, am avut si un colt foto cu un  LOVE urias, cubic si foarte colorat. Marturiile oferite de ei au fost poze facute cu invitatii in timpul nuntii. Tortul a fost delicios si a venit si el sa sublinieze tema: plin de inimioare nebune de dor.

Oamenii au dansat pana in zori, mirii alaturi de ei si Otilia mea draga a doua zi avea examen! Nu se dau puncte din oficiu proaspetelor mirese?????? ar trebui… Otilia e una dintre miresele Zen : “se va intampla ce se va intampla. Bine va fi totul… ”  Si asa a si fost: toate neprevazutele care au aparut (flori, voal, machiaj, dans) s-au rezolvat in cel mai discret mod cu putinta…

Casa de piatra, Otilia si Mihai!!!!!

Lectia invatata de la voi? Love is sweet, indeed.

Fotografii de la nunta lor mirobolanta puteti viziona aici: http://www.andreaneag.com/fotogalerii/nunta:-love-is-sweet:-otilia&mihai,-9-iunie-2013-15.html

And the credit goes to… :

Sala: Palazzo Ballroom

Fotograf: Cosmin Lup

Muzica: muzica live: Formatia Arpegio condusa de Prof.Liviu Butiu

Aranjamente florale : Florius Art

Planificare&Coordonare: Nunti cu povesti, stil si fara stres

 

 

 

Atelier Oaza de coaching 31 iulie

Cu drag va anunt ca miercuri, 31 iulie, ora 19:20, in Parcul I C Bratianu (fostul Muncitorul, langa H.Continental) , deschid urmatorul atelier Oaza de coaching cu tema Stima de sine: Unde? Cand? Cum?   Va rog sa va inscrieti folosind linkul acesta : https://www.facebook.com/events/395597633893900/?fref=ts   sau acesta: http://oradea.incubator107.com/atelier/Breasla%20Gl%C4%83suitorilor/915.

Ce este stima de sine, la ce e buna, ce sa facem cu ea – toate le discutam, exersam si aplicam in cadrul atelierului. Ce v-am provocat pana acum, dar ce urmeaza …. Numai de bine, bineinteles!

Asa e in coaching: esti provocat mai mult decat cu alte ocazii. Motivul? Pentru ca stiu ca ai un potential urias 😉

 

Ne vedem miercuri!

Sunetul de vineri ;)

                  Ehh, si cum ii sta bine unei frumoase zi de vineri, e decorata cu o super melodie: Stefan Stan My love     . Marturisesc: nu e descoperirea mea, ci a miresei mele mirobolante din 6 iulie!  Alinusha se afla in pline cautari de melodie pentru dansul lor (dupa ce mi-a refuzat vreo 15 variante, dupa cum e normal), si deodata ma suna mega-entuziasmata: Andreeeaaaaaaaaa, am gasit-o!! 

                  Pe cuvant!Credeam ca e vorba de o comoara ce le-ar fi asigurat traiul pe 150 de ani! Dar era vorba de melodia care ii reprezinta cel mai bine, care ne-a conturat tema si mai frumos si care a asigurat un moment de neuitat! 

                  Sa o ascultati, sa dansati, si, de ce nu, sa o adoptati si voi pentru dansul mirilor! 

Cu drag, din alte emisfere, 

Andrea! 

The shabby chic story: Simona&Adrian

SA-Ess-11 De la prima noastra intalnire, am simtit ca am in fata mea 2 viitori miri perfectionisti, adorabili si care stiu ce vor .  Primul indiciu: un DITAMAI portofoliul cu TOT ce isi doresc la nunta: culori, aranjamente florale, marturii, elemente de decor, idei traznite . Al doilea indiciu: pe cat era Simona de implicata, pe atat si Adrian. Sa exemplific printr-o mostra de dialog:

“Simona: Ma gandesc la culorile din aranjamentele florale: roz pal, crem, alb, verde deschis. Hmm, sa punem si mov?

Adrian: Mov?!?!?! Nnuuuuuuu, movul nu ne reprezinta! Mai bine fara mov. ”

Avand un punct de plecare atat de bine conturat (portofoliul cu zeci de pagini ) mi-a fost foarte usor sa le creez tema care sa li se potriveasca ca o manusa: the shabby chic story 🙂

Si apoi, bring it on, baby! Alaturi am parcurs drumul spre nunta mirobolanta timp de 5 luni si va spun, din toata inima: a fost mi-nu-nat!  Pachetul ales de ei a fost Dolce Vita. Am avut din plin  discutii pe facebook, programari la floristi, gandiri si raz-gandiri pentru cake-bar, carduri, marturii, decor, accesorii masini.

Si cum sade bine la o nunta marca ” Nunti cu povesti, stil si fara stres” totul a fost personalizat, reflectand preferintele mirilor si tema aleasa.

Sa va povestesc:  1 iunie 2013  a inceput devreme si prima mea tinta a fost accesorizarea masinilor mirilor cu buze, diadema, joben, papion. poză (1)   Cu pasi voiosi de creative wedding planner am pornit apoi catre sala Restaurant Emerald , pentru amenajarea corner-story-ului si, cocotata in varful scarii aveam un singur gand: “Doamne, numai sa nu ploua! ” poză (2) Ploaia a fost amabila si ne-a servit doar cativa stropi, ceea ce a facut ca inima mea sa revina la normal si corner-story-ul sa ramana adorabil, asa cum se poate observa. A meritat tot efortul cocotarii si al echilibristicii 🙂 Simona si Adrian | Fotografii de nunta

Sa va spun un “secret” : Simona, adica MIREASA, avea o dorinta arzatoare: sa vina cu mine in dimineata nuntii sa ma ajute la aranjarea coltului foto. Deja o vedeam, pe jumatate machiata & coafata cum imi intindea ea acele si tull-ull . Bineinteles ca nu am lasat-o! Exact asta i-ar fi trebuit in dimineata nuntii: sa stea atarnata cu mine pe scara. 

Trecand de la exterior spre interior, asa sa stiti ca florile ( furnizate de Florius Art) au fost pe nuante deschise de alb, crem si roz-pal, bujorii fiind vedete. Marturiile : accesorii foto haioase , lucrate cu maiestrie chiar de mirii mei dragi , care au inveselit invitatii.  poză    Alaturi de marturii, le-am pregatit si o gazeta a nuntii , gazeta din care invitatii au aflat lucruri mmuuullttteee despre cei doi: cererea in casatorie de la 2864m altitudin

image (1)excursii, amintiri, placeri culinare etc  . Aproximasem un anumit timp pentru aranjarea pe mese a marturiilor si gazetelor, dar l-am depasit cu totul, desi aveam ajutor strasnic langa mine. De aici a rezultat o alta actiune: gonitul pe sosele pana la biserica ca sa ajung inaintea lor, sa instalez covorul rosu . Am ajuns in timp, ei au venit de la cununia civila cu zambetul pe buze si ocrotiti de cele doua frumoase perechi de nasi. Simona si Adrian | Fotografii de nunta  Dupa slujba, sub petalele si urarile invitatilor, Simona si Adrian radiaza de fericire.

 

 

Pornesc vioi spre sala, unde noi finisam ultimele detalii : cake-bar-ul se umple de bunataturi pregatite cu migala de cei de la La Foule, poză (3) paharele cu sampanie fumega poză (4)cu ajutorul ghetii carbonice , dansatorii chiuie, eu mut cu 3 cm mai la stanga stativul cu textul (text pictat de artista Laura Ungur) . Ba nu! mai la dreapta!

Poate ca va intrebati ce este in colivia aceea. Raspuns: Coloana Infinitului.

Au deschis seara cu dansul lor pe melodia celor de la Directia 5- Primul Vals : sa va mai spun un “secret”: Simona e fan-fan-fan-fan Directia 5 . Apoi, lumea a dansat si s-a distrat , de asta avand grija Picky cu trupa lui. Da’ ce s-a distrat lumea, da’ce s-au mai distrat mirii !

Si ca sa fie treaba treaba, Simi si Adi au pregatit un moment surpriza: s-au imbracat in port national si au tras un dans de ne-am minunat cu totii!

Noaptea a trecut pe nerasuflate, lumea numai n-ar mai fi plecat, eu eram extra-mega bucuroasa ca totul e frumos, natural si shabby chic 🙂

Simona si Adrian | Fotografii de nunta

      Simona si Adrian | Fotografii de nunta

Simona si Adrian | Fotografii de nunta

         Cei de la foto ( Adrian Lazau Photography ) si video ( Impress Media – Serban Cartis n) au fost argint viu: prezenti peste tot, zambareti si foarte pe faza . Adica fix cum ai nevoie la un asemenea eveniment.

        A fost o reala placere sa fiu langa asa o pereche frumoasa si acum, la final, imi scot palaria, ma inclin.

      In rest, asa cum zice poza : Trust me…