Live.Die.Repeat

Pentru cei care ati fost recent la cinema, titlul acestui post va suna cunoscut. Asta doar in cazul in care ati vizionat The Edge of Tomorrow.

Cand am iesit din sala, am exclamat entuziasmata: ce fain ar fi sa avem si in viata reala sansa asta! Si apoi, in aerul sarat al pacarii, mi-am dat seama: stai un pic…dar avem sansa asta!

Nu avem toti privirea galesa Tom Cruise-iana si nici corpul mega-lucrat precumimages (8)
Emily Blunt DAARRRRR … avem incapatanare. Si curaj. Si puterea de a o lua de la capat. Si indrazneala. Si iubire. Si umor (a se citi: a face haz de necaz).

In film, ofiterul Wiliam Cage e tipul de PR care poate vinde orice si habar nu are de cum se duce o lupta. Insa ajunge la final sa salveze omenirea. Oarecum cliseu, insa  maniera in care are loc schimbarea asta e delicioasa.

Stii situatiile alea in care te trezesti ca esti implicat si habar nu ai cum sa le gestionezi si care e rolul tau? Cam asa incepe si aventura ofiterului. E confuz. incearca sa lamureasca pe toata lumea ca lucrurile stau altfel. Primul instinct? Fugggaaaaaaaa !  Primul instinct pe care il avem si noi de multe ori? Fuga! Fuga de responsabilitate, negarea situatiei si altele gen “Cum sa mi se intample mie asta? NUU… Locul meu nu e aici.Eu nu fac asta!”

Dar situatiile in care stii foarte bine ce ai de facut si totusi nu iti ies din prima fiindca intampini o serie de obstacole -unele mai neasteptate ca altele-? Cu toate astea, o iei de la capat pana cand finalizezi ce ti-ai propus. Si te miri si tu de tine cateodata.

Ofiterul William Cage ia cateva suturi pana cand sa realizeze ce are exact de facut si, mai ales, impreuna cu cine poate realiza acel lucru: a pierdut timpul incercand sa-si salveze colegii cand deja era prea tarziu, a incercat strategii care au dat gres.

Si noi, in viata reala, nu luam? Ba daaaaa! Cateodata, pana sa ne dezmeticim ce vrem cu adevarat si cum aducem in realitate ceea ce ne dorim, luam cateva suturi zdravene: decizii gresite si consecintele lor, timp irosit in companii nepotrivite, relatii compromise. Ne asezam sfarsiti, pe o banca sau o canapea si decretam: GATA!  NU MAI POT!

Ajunge sa avem pe langa noi o singura persoana (UNA) care sa ne inspire, care sa ne ajute sa ne vedem puterea din interiorul nostru si o luam de la capat! Live.Die.Repeat

Alteori ajunge sa avem un moment de liniste (UNUL), un singur moment de pace cu noi insine si BUM! Ne recapatam forta de a merge mai departe. Live.Die.Repeat

Insa toate aceste momente de transformare aduc ceva minunat in viata noastra: Suntem tot noi si totusi altfel. As spune ca suntem noi dar in varianta imbunatatita. Clipa in care intelegem CUM sa ne folosim in mod inteligent si eficient resursele, CUM sa relationam cu oamenii din jurul nostru, CUM sa ne accesam si dezvoltam propriul potential, e clipa noastra magica, e propriul nostru Live.Die.Repeat.

Asa si cu ofiterul William Cage: succesul l-a obtinut doar in momentul in care si-a tratat colegii de pluton ca si o echipa, doar in momentul in care n-a mai incercat sa fuga de ceea ce se contura tot mai clar ca fiindu-i destin.

Rita Wratasky, celalalt personaj principal, e cea care il conduce pe Cage in procesul de transformare. E tipa care face lege si ordine. E soldatul care stie de ce s-a inrolat, care ii e scopul, misiunea, si face orice pentru a-l indeplini.

Rita e, ceea ce noi numim in realitate, contextul de inevitabilitate. Adica: daca stii ca vrei sa faci sport regulat dar stii si ca te tii greu de treaba, atunci iti creezi un context de inevitabilitate: rogi un prieten sa te monitorizeze cu mersul la sala sau iti iei un antrenor personal. Si oamenii astia te ajuta sa iti respecti programul de sport, te provoaca la mai mult.

Sau iti iei un coach. Si coach-ul, impreuna cu tine, creeaza tot soiul de contexte de inevitabilitate pentru ca tu sa te dezvolti continuu si in directia potrivita tie. Ori de cate ori o iei pe aratura, coach-ul te readuce pe directia ta ( Rita il impusca de fiecare data pe William, dar asta era singura lor cale de revenire .images (9) Coach-ul nu foloseste violenta. 😀 ).

Adica: Live.Die.Repeat

Asa ca, da, nu avem efectele speciale de prin filmele 3D. Dar costumele noastra de lupta, desi nu au raze X si mine anti-personal, sunt echipate cu abilitati si arma lor cea mai tare e potentialul nostru. Pe care daca invatam cum sa il dezvoltam si manuim, devenim cei mai tari soldati. Suntem de neoprit!

Cel mai mult mi-a placut din film revelatia pe care am avut-o la finalul lui: de Live.Die.Repeat suntem si noi capabili!

Cu drag,

Andrea (cinefila)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *