Este instrumentul metodei Generation Code pentru diagnostic și terapie transgenerațională, metoda fiind dezvoltata în Germania, de psihoterapeuta Sabine Luck, și adusă în exclusivitate la noi în țară de către echipa Generation-Code Romania. Sunt Facilitator Rădăcini Puternice din 2023 și de fiecare dată e o bucurie să folosesc acest joc- instrument.
Aseară am avut Oaza Mică: adică grupul de maxim 6 persoane, unde folosesc Rădăcini Puternice, De unde am pornit și unde am ajuns? așa, foarte pe scurt, de la câteva din participante: de la un model de sacrificiu dus până la umilință, către posibilitatea de a-și da voie să pună limite, să se arate celorlalți așa cum este, nu așa cum se așteaptă ei să fie. De la o teamă inexplicabilă resimțită perioade lungi de timp, la ușurință și relaxare. De la a cere prea multe de la propria persoană și prea puține de la ceilalți, la conexiunea cu puterea personală.
Am prins o tură și cu ....Fantoma Destinului! Fantomița asta e în joc nu ca să ne sperie, nu ca să faca BUHUUUbuHUU, ci pentru a ne aminti că incertitudinile și pierderile fac parte din viață. Pentru a ne aminti că nu putem avea control asupra întregii noastre vieți, și e ok că e așa.
De ce aleg să lucrez cu Rădăcini Puternice?
1. Pentru că este o cale prin care obținem, cu ușurință, informații profunde despre tiparele comportamentale care îți blochează propria identitate și îți aduc nefericire, frustrare, furie, tristețe. Tipare care vin pe linie transgenerațională (din neam,adică).
2. Pentru că întărește resursele. Adică nu rămânem doar la partea cu constatarea problemei.
3. Pentru că l-am folosit și pentru mine și a făcut mare diferență, în bine, în viața mea.
4. Pentru că l-am simțit că se potrivește foarte bine cu partea de coaching. Si în coaching lucrez cu resursele, cu potențialul propriu, cu observarea tiparelor limitative, cu schimbarea de perspectivă.
Cum a fost aseară, la Oaza Mică de iulie: Rădăcini Puternice?
Am început cu două runde de explorare biografică, folosind Mingile Amintirilor Pierdute. 
Da, chiar sunt mingi! 🙂 Se pot cumpăra de aici https://ancestryhub.ro/product/mingile-amintirilor-pierdute/# si le folosesc în atelierele de coaching pentru a activa memoria corporală sau partea aia cu „ce nu știi că știi” 😉
Și fiindcă a fost un atelier fără tematică pre-stabilită, am trecut prin procesul de rafinare a intențiilor cu care au venit participantele la joc. Știți ce a fost pe masa de joc, printre cornulete fragede, ciocolată, apă mierală și bombe cu cocos? Un sentiment de vinovăție atât de puternic încât blochează orice alegere care presupune iubire de sine, o teamă inexplicabilă de o posibilă agresiune sexuală, o deznădejde că totul e în zadar, o dorință de a fi mai hotărâtă în orice face. Nah, joacă-le pe astea, Andrea! Plus intenția mea, mare cât China, să le fiu de folos și să primească ce au nevoie.
Dar, ca de obicei, de îndată ce am început, instrumentul și-a făcut treaba. Că și asta îmi place la el: că e acolo, 100% prezent, de fiecare dată, nu mă dezamăgește. Și tot ce trebuie să fac eu, din rol de facilitator, e să fiu atentă la conexiunile care se fac.
Ce am auzit cel mai des aseară? „Doamne Andrea, dar la perspectiva asta nu m-am gândit!” + „woowwww, se ridică părul pe mine„ + „Cine a făcut întrebările astea?” + „Nu credeam că am să găsesc ceva valoros în situația asta!” + „Naiba să le ia de porcării și convingeri limitative” + „Credeam că sunt singura care trece prin așa ceva…nu îmi vine să cred că și la voi e la fel, nu mă mai simt defectă.”
Cele 3 ore (și ceva) le-am încheiat cu muzică și o meditație ghidată numită „Părinții ideali” (o găsiți în cartea Destin moștenit-Sabine Luck), Un moment de mulțumire către strămoși și Divinitate, plus un exercițiu de curățare a emoțiilor și poveștilor care nu ne aparțin. Fiindcă e foarte faină energia de grup daaaarrrrrr există pericolul să ne impresioneze atât de tare povestea cuiva, încât să o preluăm ca și cum ne aparține . În condițiile în care abia ne descurcăm cu propriile bagaje, dapăi să mai cărăm și altele!?
Participantele au plecat acasă cu câte un simbol, care să le ajute pe fiecare, să ancoreze ce au descoperit în seara asta.
Iar eu, eu… m-am minunat pentru a catralioana oară de măreția sufletului uman și de capacitățile extraordinare pe care le avem în noi de a face față nasoliilor din viață. Și de cât de mult putem înainta când avem puțin sprijin! Ca de obicei, am ieșit puțin ciufulită din sesiunea de RP (că așa ies de fiecare dată) dar am vreme să mă coafez iar 😉
Următoarea sesiune RP de grup este pe 5 august. Înscrieri, la 0742665019
Andrea N.
