Sunt entuziasmata maxim!!! azi pornim către litoral! Cred ca n-am mai fost cu mașina la mare de vreo 5 ani! Imi plac drumurile lungi, cu peisaje frumoase, drumurile in care pot opri unde si de câte ori vreau. Si cum 900 km se încadrează la drum lung, nu puteam porni fara o verificare a mașinii. Nu, de asta nu m-am ocupat eu fiindcă probabil tot ce se întâmpla ar fi fost sa aleg un odorizant nou si sa schimb husele scaunelor, asa, sa se asorteze cu litoralul. Cred ca as fi ales unele cu scoici 🙂 Eu si cand mi-am cumpărat laptopul, am decretat “sa fie de culoare roșie! Si da, sa aibă toate alea in el!” Cand am zis “toate alea” ma gândeam la programe, antivirus, rami, procesor performant etc. Asa ca, soțul S-a ocupat de pregătirea tehnica a mașinii. Un clișeu, e adevarat, dar in cazul nostru asa e cel mai sigur.
Peisajul e exact asa cum ma asteptam: suficient de frumos incat sa ne faca sa uitam de gropile din asfalt. Partea mea preferata? Valea Oltului…
N-am fi intrat in capitala daca nu eram datori unei mătuși simpatice cu Salutari si o revedere scurta. Eram noi pregătiți psihic pentru aglomerație, dar Așteptările ne sunt depășite: caldura, mașini bara la bara, claxoane, nebunieee…
-Ia da drumu’ la aerul condiționat ca nu mai suport! Macar in mașina sa avem parte de răcoare, ca aici murim! zice sotu’ cu glas stins.
Pac-pac incep sa butonez. Nu e bine: iese praf si aer înecăcios, nici vorba de răcoare.
-Ceva e putred in Danemarca! Si cred ca si in mașina noastra! De unde pana unde mirosul asta?!? tușesc eu cu voce indignata.
-Iubita, ia lasa-ma pe mine. Da mașina pe mâna femeii, ca uite, nici aerul condiționat nu-l pornește calumea… bombăne dragul de el.
– O fi cald afara, poate ca murim noi de cald aici înăuntru, da’ sa știi ca surda nu sunt! Nici daca apeși 10 butoane nu Reușești tu mai bine. Sunt sigura ca instalația noastra de aer condiționat e stricata.
Sotul, perseverent. Nu se lasa. Apasa, învârte, mormăie. Claxonează. Iar apasa, iar mormăie, iar învârte. Nimic si pace. Doar un aer mai înecăcios decat cel de afara. Acuma, hai sa nu exagerez totuși. Poate ca nu era mai înecăcios, dar cu siguranța era enervanta toata treaba.
Si uitându-ma la soțul meu roșu ca racul la fata, la mașinile din jur, mi se face mila. Il iert pentru misoginismul de mai devreme si scot tableta.
-Uite la ea, cum navighează. Crezi ca faci răcoare in mașina daca tastezi acolo asa repede?
Trec vreo 10 minute, si cu glas triumfător il anunț:
-Stai sa vezi tu cum ma scoți la cina cu lumânări pe malul marii. Fii atent ce am găsit!
Si ii pun sub nas tableta unde scrie mare si frumos freon auto Bucuresti! Ce te-ai face tu fara mine? Asa-i că n-ai verificat freonul in masina? Asa-i ca instalația noastra de aer condiționat scoate mirosuri asa dubioase fiindcă ai omis pasul asta cand te-ai dus in service?
Tacere…O sprânceană ridicată si o voce:
– Pe site-ul asta www.freo-auto.com, au afișat si preț încărcare freon? Da’ pentru igienizare aer conditionat auto? Ca știi tu cum sunt prețurile prin Bucuresti…
-Au prețuri de la 49 de RON! Chilipir! Ia pune adresa lor in GPS ca acum mergem direct. De fapt, ia mai bine suna la numărul asta 0743 226724 si vin ei unde suntem noi. Meserie, este?? Pana o vizitam noi pe matusa, ei rezolva problema: Ca Doamne, abia astept sa curețe mirosul din instalația noastra de AC.
Iata cum ne-au igienizat, 
in timp ce noi povesteam cu Matusa Brandusa. 
Si-apoi, a fost pace in familie si aer curat in masina! Iar drumul pana la mare: Mi-nu-Nat!
Relatare cu drag pentru SprinG SuperBlog2016!