Galactic View

Cu primii, eșec pe linie. Deși am specificat de la bun început că am nevoie de acte in 3 zile, și ei au spus “Sigur că da!”, în a patra zi îi sunam în mare disperare. Cu chiu cu vai, în ziua cinci am primit traducerile. Pac! I-am tăiat de pe listă și nu-i recomand la nimeni!

Nr.2, destul de profi dar plicticoși nevoie mare! Doamna care mi-a preluat documentele mi-a accentuat următoarele, pe o voce ușor sâsâită: “Mmm, știți, aici în agenție e treabă foarte serioasă! Trebuie să vă analizam documentele și de trei ori.” De fiecare dată când ajungeam la ei mă lăsa pofta de viață.

“Avem 12 limbi disponibile, dar la cerere vă putem satisface și alte dorințe!”- ooooookkkkkkkkk, asta bate bine a pornoșag. Nici n-am mai păstrat vreun contact cu respectivii. Ăștia au fost numărul trei.

Traduceri medicale

M-am săturat de ele fiindcă m-am lovit până acum tot de ceea ce nu trebuia să existe pe piața aceasta a traducerilor. Înainte de aceste experiențe asociam traducătorilor și interpreților un aer ușor mistic: la o adică, dintr-o singură mișcare pot schimba sensul unei fraze întregi. Cuvintele astea: ce încurcături pot face! Și cum pot fi ele și miere și venin în același timp…Pot da speranță sau pot lua speranța. Cancer-iată cuvântul care, dacă ar fi să fac un top al alungătorilor de speranță, ar sta în fruntea clasamentului. De vreo 5 ani îl duc la apostilat, interpretat, tradus, legalizat, imprimat pe zeci de pagini. De asta am devenit extrem de sensibilă la traducători. Am început să îi vad ca fiind o specie aparte, care în functie de cât de bine își fac treaba capătă valențe fie de personaje pozitive fie de personaje negative.

Prima dată, cuvântul-hoț a intrat fulger în viețile noastre. Sentimentul de stupefacție și de mirare absolută a fost atât de puternic încât medicul mi se părea că vorbește aiurea. După ce m-am dezmeticit mi-am dat seama că și vorbește și se comportă aiurea. Citez: “stadiul bolii este destul de avansat. Totuși eu vă pot opera doar peste 1 lună și chiar și așa, sunt 80% șanse ca decesul să aibă loc pe masa de operație.” Serios?!? Păi dacă e avansat, de ce mai așteptați o lună? Și dacă aveți doar 20% șanse de reușită, cum ar fi să recomandați pe cineva care are 80% șanse de succes? N-am avut cu cine. Categoric, medicul își pierduse translatorul de profesionalism. I-ar fi prins bine unul. Hotărâtă să nu-mi las speranțele furate, am plecat în străinătate pentru tratament, și atunci am colaborat cu agenția nr1: ăia lenți din cauza cărora mi-am simțit stomacul arici.

Peste ceva vreme, din nou un medic incompentent (cum Doamne pot dormi noaptea??), din nou Căutare de alternative peste granițele țării. Atunci am intrat în contact cu numerele 2 și 3. Cu plicticoșii ăia nu puteam face treabă bună: erau mai puși pe compătimit și pe răs-verificări decât să se conteze pe nevoia clientului. Adică a mea.

Îmi pierduse speranțele cu totul. Chiar renuțasem să mai cred că poate exista o agenție de traduceri care să fie o garanție a profesionalismului, unde să nu văd mutre acre sau replici de genul “vaaaiiii, dar ce rău îmi pare…Cum faceți față? Eu în locul dv nu știu cum rezistam…” Și, culmea! logo_swiss_solutions.cdrÎntr-o zi senină de Septembrie-zi în care îmi frământam mintea să găsesc o soluție pentru Irina- primesc de la Radu un buchet imens de flori și 1 bilețel cu patru cuvinte.

Agenția de traduceri Swiss Solutions – numele mă duce cu gândul la seriozitatea elvețienilor. Cu foarte puțin entuziasm, mai mult din cauza buchetului de trandafiri, am tastat să intru pe site-ul lor. După primele cinci minute, un gând voios mi-a aterizat printre neuroni: traducerile medicale din România sunt salvate! Am intrat în contact cu ei și mi-am dat seama rapid că toate cele scrise cu meșteșug în spațiul lor online se verifică și în offline.

Când inima abia îsi mai găsește curajul să bată o zi în plus, când ochii se satură de atâta plâns dar totuși mai au lacrimi de eliberat, îți dorești să ai oameni pe care te poți baza. Când știu sigur că traducerea unui termen medical face diferența dintre aplicarea unui tratament sau altul, mă uit de 10 ori la agenție. Și la Swiss Solutions până și prezența lor în rețelele de socializare https://www.facebook.com/SwissSolutions/cu vestitele lor traduceri medicale are un aer jovial.

E și așa destul de dur diagnosticul si boala. E însă mai ușor de suportat dacă lucrezi cu oameni pentru care birourile lor sunt “locații galactice”, soluțiile pe care ți le pot oferi trec drept “soluții pentru eroi” iar pentru a afla mai multe despre ei, trebuie “să faci cunoștință cu echipa noastră galactică”. Traducerile lor sunt de o calitate cosmică, și asta mi-a confirmat-o și medicul austriac la care a trebuit să la duc.

www.swiss-solutions.ro
www.swiss-solutions.ro

Eu am avut nevoie de o mică parte din expertiza lor, dar sunt disponibili în 78 de limbi terestre! Despre cele aferente altor planete, nici n-am întrebat!

Cel mai important lucru e că prin promptitudinea oferită, prin umorul și degajarea caracteristică, m-au ajutat să lupt cu marele cuvânt-hoț. Mi-am umplut rezervoarele cu speranță. Deși nu ăsta e scopul lor, doar sunt agenție de traduceri, nu cabinet de consiliere emoțională! Dar cum Doamne să nu zâmbesc când își spun Swisssolutieni, și când de pe prima pagină mă așteaptă cu îndemnul: Be a Hero!

www.swiss-solutions.ro
www.swiss-solutions.ro

Așadar, Hope is back, The Hero is here!

Articol înscris in cosmicul SuperBlog2016

intodeauna acolo

De 40 de minute mă uit la cana asta de ceai și la plicul de lângă ea: e un plic mare, pot să îmi dau seama că sunt multe chestii îndesate în el…Ce o fi pus atâtea? Ce poti pune într-un plic? Evident…foi. Dar de ce să îmi lase un roman în grijă? Așa pare, un roman…Sorb o gură: e rece. Nici nu mă mir. Ar trebui să pun undeva cana asta: e preferata lui. Iau plicul între 2 degete și mă așez la fereastră. Înspir adânc. Îmi fac curaj: rup hârtia, scot conținutul, mototolesc plicul și îl arunc cât-colo. Privesc buimacă la teancul de hârtii pe care le am în mână: incredibil…hărți, poze, pare un soi de intinerariu de călătorie…Omu’ ăsta e sănătos?! De călătorie îmi arde mie acum?!?! Și intr atâtea poze, o scrisoare:

Iubita…-știi cât îmi place să îți spun iubita, nu-i așa?- 🙂 știu că te-ai zgâit o grămadă de timp la plicul ăsta. Probabil că acum zace mototolit într-un colț. Fii atentă la mine! Mai știi prima noastră excursie? Milano, Domul, Sărutul tău, inelul de la mine. Sigur că mai știi! Doar te-ai sucit atâta până ai gasit varianta potrivită de city break low cost. Când ți-am zis: Hai să ne plimbăm pe sub cupola Domului! tu ai pufnit enigmatic: mda…la ce scoruri sunt acum la biletele de avion cred că ne plimbam noi prin Piața Unirii! Și totuși…vroiam neaparat să te sărut în Piazza del Duomo! De atunci, de la prima noastră excursie ai devenit expertă în city break low cost și am explorat împreună o bună parte din Europa. Aș vrea să merg cu tine peste tot, mai sunt atât de multe străduțe, castele, cafenele, pasticerii, poduri pe care le avem de descoperit. Să te țin de mână, să te zoresc: haaaiiiiii iubita că iar ajungem cu noaptea-n cap la hotel!Câte poze mai vrei să faci???

Hârtia mi-a scăpat din mână și o vreme m-am uitat pe fereastră. Afară, lumea își continuă drumul obisnuit.

dar gata cu planurile de viitor! E timpul pentru Prezent! Adică te pui și îți faci rapid bagajele, ți-am pregătit o întâlnire cu bunul tău prieten Ryanair care te va duce în cea mai frumoasă vacanță europeană! Te rog totuși să nu-ți iei foarte multe haine, eu nu am să fiu lângă tine să te ajut la cărat! Fii pe pace, cei de la Ryanair au o politică de bagaje foarte mișto și ai bagaje de mâna gratuite!! O singură dorință am: ia cu tine rochia aia albă din voal și tull, jur că esti ca un înger în ea! Și să o porți când munții Irlandei o să se vadă de la geamul cafenelei mici și cochete, când moșulică simpaticul îți va aduce un strop de Jameson, să îl savurezi și pentru mine. Eu sigur voi exclama: Doamne, cât e de frumoasă! 

Iubita, știu că tu ești fan zboruri economice, și mi-e așa drag de tine când te aud cum îți faci tu planuri că de banii economisiți la zbor îți cumperi o cămașă tradițională din Spania, sau iei un lampadar grecesc ca să avem atmosferă romantică în casă. Tu vrei să cumperi intotdeauna ceva care să îți amintească de locul vizitat. Și dacă mai e loc și de o pereche de pantofi, Slavă Cerului! Uite, ca să vezi că și de data asta poți zbura liniștită și poti târgui tot ce îți place și vrei să aduci acasă,

www.ryanair.com
www.ryanair.com

imageRăsfoiește foile următoare(deși ți-am pus print screen doar cu primele 2 destinații, restul le vei afla pe parcurs) și te convingi că am facut un târg bun cu Ryanair, vezi ce prețuri pe placul tău am gasit!??! 

Hai iubita mea, adună-te și să mergem mai departe. Viața e făcută să stralucești! Să descoperi tot ce are mai bun și apoi să poți povesti tuturor despre câte locuri frumoase ai văzut, despre cum te-au inspirat aceste locuri. Știi? Aș vrea să le povestești nepoților tăi despre cât de mult te-am iubit. Pardon! Te iubesc! Și când ai să le spui în ce aventură ai pornit, în ce orașe te-am purtat de mână ca să te descoperi pe tine, vor face ochii mari și îți vor urmări fiecare cuvânt. 

E gata bagajul? 🙂 începi cu Milano, acolo unde pentru noi a început totul. La hotel Milano Scala, întrebi de Giuseppe. El o să-ți mai dea un plic(să te Pregătești că am multe plicuri pentru tine :))) și așa vei afla tot ce ți-am pregătit pentru Milano. De la Milano zbori către Londra! Acolo, la hotelul Dockside (special pentru tine, lângă Tower Bridge!!) te așteaptă…Ella! Mai multe, atunci pe loc. 

Plângi? Să nu îndrăznești! Hai fuga că te astept în lumea mare: în vânt, în cerul senin, în frunze, în omul care-ți zâmbește…” 

Sigur că plâng. Îmi șterg lacrima, fac bagajul. Gândurile imi zboară haotic. Un lucru e sigur: omul ăsta e ceva…

va urma

articol înscris la SuperBlog 2016

Black Tie City

Doamnele imi zâmbesc din rochiile de seară diafane, de un alb perfect. Croieli impecabile, diverse. Domnii surâd enigmatic, în sacouri pe masura lor.

E o seară importantă pentru întregul oraș. Când ne-am înscris la concurs, nu credeam că vom ajunge atât de departe. Adică  sa-l câștigam! Mai ales ca noi suntem la prima participare și concuram cu nume grele, cu orașe care si-au adjudecat titlul si de 3 ori consecutiv.
Ei, dar iată-ne aici: toți la patru ace, inclusiv Joe Ursuzu’ care, de fiecare dată când ne întâlneam imi trimitea o privire scurta si un pufăit,zicând:” ehh, tineretul asta si ideile lui!” Însă, privindu-l acum, trebuie sa recunosc că îi stă minunat în pantofii de lac și cu palton.
BTC, adică Black Tie City ține 2 luni: din 1 Septembrie pana in 1 Noiembrie. Cred ca special l-au pus toamna, sa fie cât mai greu de câștigat. Vara sau primăvara e foarte ușor sa fii cochet. Dar toamna, când ai zile in care îngerii toarnă apa din ceruri cu o grămada de galeti, nu prea-ti vine să te plimbi cu stilettos, oricât de mult iti plac.
Mi-aduc aminte de seara când am reușit sa-mi conving orașul sa ne înscriem la concurs. Toți au rămas cu gura căscată! Nelly, soția primarului, a fost atât de incantata încât m-a luat in brate! A fost singura. Will, responsabilul de aprozare a recunoscut ca n-a purtat o pălărie decenta de vreo 5 ani:”cum?!?! Trebuie sa renunț la salopeta???”
Pe scurt, B.T.C -ul îl câștiga orașul care timp de 2 luni e MEREU la patru ace. Iar la evenimente precum nunți, înmormântări, botez, cocktail, ținutele sunt jurizate de membrii secreți ai BTC. Nu poate exista prost gust, faux-pais sau mediocritate. Se punctează maxim originalitatea, stilul, bunul gust, non-conformismul.
Premiul? Pe lângă onoarea maxima si imensul flux de turiști (si banii lor!!), cei de la Answer.ro oferă articole vestimentare si încălțăminte pentru fiecare locuitor. Noi, deja de dinainte de a câștiga, ne-am stabilit categoriile de premii pe care le vrem. Ia uitați-vă! Nu-i asa că avem gusturi rafinate?

1) Rochii și tunici elegante: http://answear.ro/p/rochii-si-tunici-212-k.html/rochii-si-tunici,elegant/p-1/r-60/o-n/s-275

2) Cămăși minunate pentru domnii orașului: http://answear.ro/p/camasi-240-k.html/camasi,camasi_cu_maneca_lunga/p-1/r-60/o-n/s-257

3) Clar, nu aveam cum să nu ne alegem pantofii cu toc: http://answear.ro/p/pantofi-cu-toc-2356-k.html

5) Bărbații au protestat și au zis că și ei se inscriu la pantofi! Mocasini în special: http://answear.ro/p/mocasini-si-pantofi-2411-k.html/

image
Sursa:www.vogue.com

Ca să înțeleagă ideea aceasta a elegantei la mod continuu, ne-am uitat cu toții la Breakfeast at Tiffany. De vreo 7 ori!!! Mi-am asumat rolul de Fashion Eye, adică am fost ochiul de vultur pleșuv al ținutelor. Pentru mine: Raiul! Pentru ei: Infern! Le-am scotocit dulapurile, am lucrat pe atitudine, le-am vorbit non-stop despre stil si farmec personal. În astea două luni am avut două nunți, o înmormântare, trei botezuri, o seara de poezie, Sărbătoarea Recoltei și Deschiderea Anului Școlar; la toate a fost un aer de eleganță la superlativ. De când e concursul ăsta nimeni n-a luat punctaj maxim la înmormântări: ei bine, noi am făcut-o!! Aici am mers pe un stil clasic, însă reinterpretat! Ce-i drept, am avut noroc și cu Miss Jane, defuncta. Ea a lăsat în testament, apoi l-a silit și pe parintele Paul să amintească la slujbă: “Dacă vă văd în negru ponosit, promit că vin și vă bântui!” Și credeți-mă, nimeni nu vrea să fie bântuit; iar bântuit de Miss Jane, nici atâta!

Sursa:www.celebrities-checked-out.blogspot.com
Sursa:www.celebrities-checked-out.blogspot.com

Așa că, am purtat bleumarin, perle, cardigane, sacouri cu dungi, multe multe palarii, iar Will a îndrăznit chiar un sacou negru cu buline albe. Pe Jojo și Kira, fetele Miss Jane, le-am încurajat să poarte culorile preferate ale mamei lor.

Și la Sărbătoarea Recoltei am stârnit admirații, deși au fost doar 12 grade!!

Sursa:www.answer.ro
Sursa:www.answer.ro

În general, la sărbătorile abundentei se poarta mult denim, dar noi anul ăsta am optat pentru un black tie chic, reinventat. Fetele de la standurile cu mâncare au purtat rochia Decadent de la Medicine si S-au asortat atat de bine cu baloții de fan de peste tot încât nimeni nu mi-a mai pus la îndoiala alegerile vestimentare! E adevarat că au tremurat un pic, dar ce nu face o fată pentru a câștiga un Black Tie City…

Nunta îndragostitilor Jack&Nancy am pus-o sub semnul eleganței non-conformiste. “L’amour toujour” a fost tema nunții lor, fiindcă Parisul le-a vegheat iubirea din prima clipă. Când s-au cunoscut,

Sursa:www.vogue.com
Sursa:www.vogue.com

Nancy citea în parcul palatului Versailles purtând  o cămașă albă bărbătească, pantofi cu toc și o curea subțire peste talie. Și acum, când ne povestește, Jack mărturisește :”Am rămas mut. Parcă mă uitam la o întreagă galaxie de stele…Am știu că ea va fi lumea mea!” imagePe Nancy am ajutat-o să-și aleagă o rochie de mireasa fabuloasa și bineînțeles, luna de miere a fost (și) în Paris.

Sursa:www.style.com
Sursa:www.style.com

La nunți, mirele este de obicei pe locul doi, atenția fiind îndreptată majoritar către mireasă. Ei, dar cu Jack a fost cu totul altă poveste…Aici mirele si cavalerii lui au purtat bretele, cravate personalizate, cocarde fine…Și multe blițuri le-au fost destinate lor!

 

 

 

 

 

 

Acum, suntem la final de concurs. La premiere. Bucuria în orașul nostru este așa cum nu a fost niciodată. O depășește chiar și pe cea în care într-un an recolta de viermi de mătase ne-a ieșit triplă!!! De-acum, suntem etalon pentru aceia care ne-au luat peste picior acum 2 luni! și mă gandesc doar că visele trebuie urmărite și…stilizate până ies!

Sursa:www.theburningplatform.com
Sursa:www.theburningplatform.com

Dar după trei luni de styling intens, de purtat stilul Black Tie și la brutărie, concluzionez și eu ca omul care a alăturat ținutele masculine din 1940 și din 2015: undeva, cândva, ceva s-a pierdut pe firul elegantei…

 

 

 

 

Articol înscris pentru campionatul SuperBlog2016!!!

Randuri din casa

Suna ceasul – ma mir ca inca insista cu acest obicei-. Intind mana lenes, caut butonul, nu-l gasesc. Finetea casmirului ma gadila si ma face sa rad. Asa, zambind, imi dau seama ca aud in continuare ceasul sunand. Unde o fi? Nu-mi desfac inca genele: imi plac surprizele. Daca as gasi, in loc de ceas, o pisica birmaneza? Una care sa toarca non-stop, cu blana albbbbaaaaaa, ochi albastri. Degetele se plimba haihui pe noptiera adusa din Lisabona.

Doamne, cum m-am indragostit de noptiera asta! Am intrat in butic doar ca sa scap 15 minute de soarele orbitor si ea ma astepta acolo cuminte. Colturile usor rotunjite, motive florale la manere, o usoara patina alb-aurie. Am atins-o si am simtit ca trebuie sa vina cu mine acasa. Dragoste la prima atingere. Doar cu vanzatorul am avut ceva de furca, abia abia am negociat impachetarea si livrarea in conditii decente. Pana la urma, ca sa fie ceva perfect, e nevoie undeva de o imperfectiune. Am auzit intr-un film replica asta si mi-a placut teribil.

Si totusi, unde e ceasul asta?!?! Ma ridic usor dintre perne, si constat surpriza: Ceasul meu suna glorios de pe perete! Ahh, cum am uitat de tine?!?! Toma mi-a facut capul calendar cu radiatiile emise de telefonul mobil si mi-a cumparat cel mai odios ceas cu cuc din cate am pomenit: lemn masiv, ace si pendul din argint, si un cuc MOV.  In 2015 sa ma trezeasca un ceas cu cuc! Ma rog, numai el putea avea idei dinastea…pasaresti. Unde l-o fi gasit?!?! Bineinteles ca nu vrea sa imi spuna, cica asa mai apuca sa aiba si el secrete fata de mine. Are senzatia ca ma uit in sufletul lui ca pe harta Romaniei. Ca ii stiu fiecare delusor, abis sau varf de munte. Si daca vreau sa ajung de la un capat la altul, tot ce trebuie sa fac e sa imi aleg traseul. Exploratoarea mea, asa ma alinta uneori.

Ma duc sa trag cucul de ciuf, doar asa se opreste alarma. In sfarsit, liniste.

Mmmmmmmm, ce miroase a toamna iedera asta!

12065661_962086237189417_7066063975490150142_n