Stima vs Imagine de sine

E ca un soi de temă de casă. Sa te gândești la diferențele dintre stima de sine si imaginea de sine.

Primul impuls ar fi să spui că sunt unul și acelasi concept. Te scutesc de eroarea asta. Fii pe pace, le confundă multă lume, uneori chiar fără să îsi dea seama. Asta și pentru că din cele mai fragede timpuri ale existentei noastre suntem învătați, îndemnați, să ne raportam la noi în functie de cum ne vedem din punct de vedere fizic si social.

Nu că ar fi neaparat ceva rău, dar nu e suficient. Adică suntem mult mai mult decat kilogramele pe care le avem, culoarea ochilor sau casa in care locuim.

Te invit să descoperi ce inseamna de fapt stima de sine si cum te ajuta sau te încurca, pe tine personal, gradul acesteia de dezvoltare.

Cu drag, Andrea

P.S: stima de sine crescută nu te face un om cu egoul cât China, și nici o persoană înfumurată. De obicei cei care manifesta caracteristicile de mai sus, au o stima de sine…scăzută! 😉😉

Contează?

Acum un an, exact pe vremea asta, afară era toamnă superbă. În sufletul meu însă, furtună. Mă găseam într-o conjunctură pe care o percepeam fără ieșire, un scenariu idiot care trebuie dus până la capăt deși e clar că piesa e proastă. Ca atunci când esti la teatru, ai locuri pe mijlocul rândului și deși ai vrea să pleci nu îndrăznești: ti-e rușine să-i deranjezi pe toți ceilalți. Nu-mi place să fiu constrânsă de situație, și răutatea gratuită mă enervează teribil. Aveam parte de amândouă, din belsug! Mă străduiam din răsputeri să rămân calmă, lucidă, orientată către soluționarea conflictului. Îmi era însă imposibil! Sau cel puțin așa credeam eu.

Eram în plină “interacțiune” cu un organism al statului român. Și îl scriu intenționat fără majuscule. Organism în care, așa cum se întâmplă de atâtea ori, lucrează diverse personaje: unul mai divers ca celălat. Eu dădusem peste 3 exemplare atât de anapoda încat nu-mi venea să cred.

Senzatia pe care o aveam la nesfârșit era că se termină lumea. Că mai rău nu se poate. Că prostia este infinită. Cumva, cu mari eforturi atat din partea mea cât și a câtorva apropiați, găsim soluții și trecem peste hop. M-a bântuit însă multă vreme experiența asta și eram sigură că mă va bântui toată viața.

Ete, fâs! La 1 an distanță, râd de toată șarada și îmi amintesc una dintre întrebările de bază din procesul de coaching “Va conta cu adevarat peste 5 ani?”.

Tot ce percepi acum ca fiind un adevarat dezastru s-ar putea ca peste 5 ani să nu mai conteze.

Și atunci, știind că vei avea un moment în care te vei putea detașa de “dezastru”, e mult mai ușor să găsești soluțiile potrivite pentru a reduce efectele negative. Fiindcă la un moment dat, nu va mai avea aceasi importanta pentru tine. Pur si simplu nu va mai conta. Si dacă nu va conta, de ce să te umpli acum de amărăciune?

Sunt puține lucrurile care au intr-adevăr semnificația dezastrului. Dar avem tendința de a ne victimiza sau de a exagera.

E provocator, e greu. Dar câștigi sănătate, nervi și bani; toate acestea sunt importante.

Cu drag, și nervi irosiți dar și nervi salvați, Andrea

 

 

Vieți paralele

Dacă te uiți la tine, la viața ta, ce poți spune? Câte roluri ai jucat? Câte alegeri bune ai facut? De câte ori te-ai lăsat dus de val și ai ajuns în locuri în care nu ar fi trebuit să ajungi niciodată?

De unde ai pornit și unde ești acum?

Nici nu contează câte greșeli ai făcut, de câte ori ti-ai frânt inima sau ai dat cu capul. Nu contează la modul că nu te definesc. Poți alege să nu te definească. Repet, poți alege. Îți iei trecutul, îl rumegi, îl asumi, îl integrezi. Și mergi mai departe.

Este o provocare. Mare! Dar se poate. Și dacă ai nevoie de inspirație, îți recomand cartea lui Tibi Ușeriu-27 de pași. Slugă, porcar, azilant politic, pizzer, bodyguard în lumea interlopă, autor de jafuri armate, pușcăriaș. Acum, alergător de anduranță și câștigător al unor curse extreme/demente. De exemplu, 6633 Arctic Ultra. Citez:

Deocamdată, 6633 Arctic Ultra rămâne, de departe, cea mai grea provocare- cursa vieții mele, poate și fiindcă a fost cel mai bun loc de ucis demoni, amintiri, traume și iluzii. A fost mai mult decat o competiție, a fost confruntarea pe viață și pe moarte cu trecutul, prezentul și viitorul meu. Acolo mi-am spus mie însumi lucruri de o sinceritate brutala, acolo am cântat Născătoarea cu voce tare și am făcut ceva ce nu mai făcusem nicăieri, niciodată: am stat de vorbă cu Dumnezeu. Acolo am murit și am renăscut de tot atâtea ori.

Zici că e un film Hollywoodian, numai că nu este. Vei găsi în schimb o mărturisire sinceră despre cum poți ajunge să alergi de partea binelui, chiar dacă erau 0 șanse să se întâmple asta.

Eu tocmai am terminat-o și mă bucur atât de mult că am citit-o! Cel mai tare mă bucur că a avut curaj să o scrie.

Cu drag și poftă de citit, Andrea

Frumusețe și life-coaching

Știm deja că frumusețea exterioară vine dintr-un interior îngrijit, echilibrat și mereu în căutare de trăirea din plin a vieții. Ceea ce e și mai grozav e atunci când companii care activează în zona înfrumusețării se implică în viața comunitară și creează contexte diferite de a trăi…frumos.

Așa că, avem o serie de ateliere denumite “Antrenament pentru succes”, ateliere adresate în primă fază studenților de la Facultatea de Științe Economice Oradea (norocoșii!) în care voi facilita accesul lor la multiplele beneficii pe care le are coachingul în creșterea creativității, dobândirea auto-disciplinei, căutarea sensului vieții, creșterea stimei de sine.

Inițiativa acestor ateliere îi aparține Victoriei Lalu, director zonal AVON, un om frumos și implicat în viața comunității orădene. Eu nu am altceva de făcut decat să mă bucur de aceste inițiative, să le onorez cu maxim de profesionalism și să sper că vor fi cât mai multe.

“Antrenament pentru succes” are loc în data de 9 mai 2017 și în data de 23 mai 2017, de la ora 15, la sediul FSE Oradea!

Cu nerăbdare și bucurie, Andrea

Devenire personală sau Dezvoltare personală?

Te Invit azi să treci peste fastul, norii roz și linia de finish sclipicioasă care sunt caracteristice modului în care este prezentată și descrisă dezvoltarea personală.

pinterest.com

Probabil ți-ai cumpărat multe cărți, ai participat la n conferințe și workshopuri, multe ambalate frumos. Toate te îmbie să testezi rețetele lor pentru a obține fericirea, bogația, echilibrul, perfecțiunea. Majoritatea în 9 sau 10 pași. Îți sună cunoscut? Întrebarea mea este alta:

Câte din cărțile cumpărate le-ai și citit? Și dacă tot le-ai citit, care sunt acele 3 idei care ți-au plăcut și pe care le-ai implementat? La fel și în cazul conferințelor sau seminariilor.

Pentru acest articol, m-am inspirat din Semnificația zilei de azi: Marțea Mare. Pentru întreaga creștinătate acum este o perioadă deosebită: Săptămâna Mare sau Săptămana Patimilor. Ce legătură are asta cu coachingul?

pinterest.com

Are. Ia să vezi: în acestă zi, pe lângă pilda talanților, sunt pomenite cele 10 fecioare: 5 înțelepte și 5 mai puțin întelepte. Gândindu-ne la viața noastră, am putea spune că 5 erau pe treaba lor, asigurându-si echipamentul complet (aveau și candelă și ulei) și 5 erau pe lângă subiect (aveau candelă dar nu aveau ulei în ea). Deși se antrenaseră pentru acelasi scop (participarea la nuntă) doar o parte din ele au reușit să îl împlinească (cele 5 întelepte).

La fel e și acum. Aroma acesta a dezvoltării personale ne-a amețit pe toți. Este o avalanșă de “hai să fii mai bun, mai bogat, mai sus, accesându-și resursele interioare!” Mirajul acesta al “celei mai bune versiuni pe care o poți avea” ne-a zăpăcit de tot. Mai ales că de cele mai multe ori e livrat prost- dar asta e altă discuție și va face subiectul altui articol. Există așadar un scop comun. Dar mulți se pierd în zecile de cărți cumparate și citite (în cel mai bun caz!) dar ne-aplicate,  în conferințele și workshopurile care le-au dat aripi pe moment dar la o săptămana după, aripile au fost puse cuminți în cuier.

Nu te-ai plictisit să faci totul cu jumătate de măsură?

Așa au făcut și cele 5 fecioare “nebune”/neîntelepte. Aveau candelă, nu aveau ulei. Adică au făcut totul cu jumătate de măsură. Pentru acestea 5, operațiunea s-a terminat prost. Pentru tine însă, care te poți inspira din pățania lor, nu e musai să fie la fel. Dimpotrivă!

De asta eu-Coach (meserie pusă în raftul dezvoltării personale), susțin Devenirea personală. M-am amețit și eu o vreme cu mirajul jumătăților de măsură din dezvoltarea personală așa că știu cum e. De asta nu livrez niciodată clienților mei Rețete-Minune în care își schimbă viața peste noapte și Pac! Totul e roz, sclipitor și Hollywood.

Care este diferența între devenirea personală și dezvoltarea personală?

Și despre asta discutăm într-un articol viitor. Acum te Invit să meditezi la aceste două “concepte”- poate ai să identifici chiar tu diferențele.

Ideea e că jumătatea de măsură e mai comodă, e locul acela căldicel, dar nu îți asigură experiența deplină. Și e păcat să nu ai parte de tot.

Cu drag, și fără jumătăți de măsură, Andrea

Cum să nu-ți mai plângi de milă -Lunea Mare

Azi, despre turnura interesantă pe care o are viața deseori. Se întâmplă să ajungem în situații diverse si să exclamăm:”de ce mi se întâmpla asta? De ce tocmai acum?”

pinterest.com

Și de cele mai multe ori tocmai faptul că ajungem într-o asemenea situație înseamnă un câștig pentru noi. Suntem nevoiți să ieșim din zona de confort, să ne revizuim reperele, valorile, relațiile cu ceilalți. Descoperim în noi resurse nebănuite. Ne punem la treabă abilitățile, ne deschidem către oportunități.

Dar nu vedem asta de la bun început. Întâi ne doare. Nu înțelegem ce se întâmplă și cum vom putea trece cu bine și peste acest episod. Vrem cu disperare ca totul să fie ca înainte. Ajungem să-i urâm pe cei care ne trădează. Cu cât rezistența ta la schimbare este mai mare, cu atât îți va fi mai greu să identifici posibilele aspecte pozitive în situația aparent negativă.

Tu cum faci față momentelor 0 din viața ta?

Apoi, mai sunt clipele în care te irosești. Te Invit să te gândești la cât de mult îți valorifici punctele forte în viața de zi cu zi.

Cât dai din ceea ce ești?

La un moment dat, va fi prea greu să recuperezi tot timpul irosit. Știu, nu ne place să ne gândim la asta. Vrem să credem că avem tot timpul din lume. Nu e așa. Da, în majoritatea cărților și materialelor de dezvoltare personală se vehiculează ideea că “niciodată nu e prea târziu!poți face tot ce îți dorești! Tot ce contează e să vrei cu adevarat!” Mda, sigur că da. Atâta doar că trebuie să muncești de 100 de ori mai mult, să îți dorești de 1000 de ori mai tare. Cum ar fi să îți dai timp de introspecție cât mai des, să cauți adânc în tine ceea ce te caracterizează și să oferi celor din jur toate acestea? Îți dai seama ce avânt ai avea?

Inspirația pentru cele scrise mai sus stă în Semnificația zilei de azi:Lunea Mare. Pentru întreaga creștinătate acum este o perioadă deosebită: Săptămâna Mare sau Săptămana Patimilor. În Lunea Mare se pomenește patriarhul Iosif care a fost vândut de frații săi (daca tot vorbeam de dezamăgiri și trădări în relații) ajunge în pușcărie (moment 0 critic) și din condiția de prizonier ajunge în poziția de administrator peste tot Egiptul (genul de american Dream doar că se întâmplă cu mult înaintea Americii). Lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă și-ar fi plâns de milă.

Tot în Lunea Mare se pomenește smochinul neroditor ca pildă despre iubire și dreptate. Te poți gândi la proverbialul “Dumnezeu îți dă da’ nu-ți bagă în traistă!” sau la vehiculatul “așteaptă totul mură-n gură!”. Sau la internaționalul “fortune favores prepared mind”. Adica tot timpul pe care il petreci lamentâmdu-te că nu poți, nu știi, nu crezi este timp irosit. În schimb, te Invit să fii creativ, să îți adresezi întrebări precum:

Cum aș putea face asta, altfel? Ce pot schimba? Cum îmi folosesc resursele existente pentru a-mi maximiza câștigul?

pinterest.com

Asumă-ți condiția. Descoperă și lucrează cu punctele tale forte. Fii smochin roditor!

Cu drag (și smochine), Andrea

Navigație pe plus

Conduc: mult. Și îmi place! Foarte multă lume mă descrie ca fiind o șoferiță pricepută. Asta mă bucură deși am depășit perioada în care mă enervam când auzeam în discuții diverse că femeile sunt la volan precum bărbații în colanți: caraghioase și nepricepute. Am facut școala de șoferi doar ca să îmi lărgesc aria de libertate: aveam deseori senzația că m-aș urca în mașină și aș conduce ore în șir, până la mare, de exemplu. Și-mi doream să trăiesc această senzație din plin.

Sigur, părinții mei nu erau atat de nerăbdători. Ei mai degrabă se gândeau neliniștiti că seara ar Închide telefonul știindu-mă acasă și dimineața i-aș suna de la 700 de km distanță. Ceea ce, de multe ori, chiar S-a întâmplat. Știau ei ce știau…

Majoritatea excursiilor le fac cu masina, jobul meu presupune să șofez mult. Acum, de când e și fiul meu în peisaj, petrec și mai mult timp în mașină: nu, nu fug de acasă ca să mai am și eu un moment de liniște :))) Deși știi că se spune că atunci cand esti mamă mergi la supermarket doar ca să ai un moment strict pentru tine: chiar și între pungile de orez, făină și zahăr e mai bine decât între urletele unui Bebeluș :))

Și-atunci, de când timpul meu în mașină îl împart cu un pitic super-sonic, totul e mai prețios: cât de repede ajung la destinație, cât de ușor pot accesa playlistul preferat (al lui, nu al meu!), cât de agilă pot fi la parcat în condițiile în care ștrumful super-sonic se agită maxim că el vrea să coboare fiindcă a văzut ceva foooaartteeee interesant pe geam.

Am pățit-o de câteva ori: m-am rătăcit în Budapesta, mi S-a stricat sistemul de sonorizare în Viena. Cel mai grav a fost însă în Paris. Pentru cine n-a fost încă în Paris cu mașina, spun doar atat: “la vie en rosé” nu se referă la parcările orașului. A fost horror: întâi fiindcă ABIA am găsit un loc de parcare ( și toți eram lihniți de foame, gata să ronțăim din Turnul Eiffel !), și apoi pentru că locul găsit era atât de mic încât am crezut că intră mașina doar pe verticală! Cum e să te înghesui între 2 mașini, cu stomacul chiorăind de foame și un prunc agitat maxim? Crede-mă, nu vrei să știi. În timp ce bodogăneam Parisul și traficul lui romantic, mi-am jurat că odată întoarsă acasă caut un sistem, ceva-orice, care să îmi calculeze parcarea la milimetru.

Mi-am dat seama că până și mașina trebuie să mi-o modific, acum că am un copil. Casa am modificat-o, stilul de viață la fel, acum e rândul mașinii. Asta dacă vreau să fiu cât mai relaxată și cu nervii intacți.

Mai ales că peste 3 luni urmează o excursie prin Europa: Ungaria-Italia-Austria-Spania-Franța… Și vreau să parchez rapid oriunde, să evit rătăcirile și să am comenzile pentru telefon și muzică direct pe volan. Ahh, și cel mai important, le vreau pe toate din același loc! Despre toate aceste “pretenții” am început să le vorbesc colegilor și familiei, doar-doar sare de undeva iepurele. Și a sărit! Marcel vine și-mi spune într-o zi:

– Edotec e de tine!

– Cine?!?! Edo ce?

– Edotec , adică magazinul online cu cel mai diversificat stoc de produse In Car Entertainment din România: navigații auto dedicate și universale; dispozitive screen mirroring; kituri multimedia auto; interfețe multimedia; car kit Bluetooth; TV tuner auto; camere video auto; senzori de parcare; video în mișcare; modul GPS extern; DVD player auto; tetiere și monitoare cu ecran LCD; accesorii auto instalare; adaptor comenzi volan; rame adaptoare 1 DIN/2 DIN; kituri instalare etc.

– Am o listă întreagă cu produse de care am nevoie pe când plecăm. Marcelino, dacă îi știi atat de bine, hai ajută-mă să le găsesc în oferta lor! Dar totuși, ce îi recomandă?

– Principalele motive pentru care eu și mii de alți clienți aleg Edotec sunt: gama variată de produse;
produse disponibile în stoc, cu livrare în maximum 2 zile;
suport tehnic dedicat, pentru instalare sau orice fel de întrebări privind produsele comercializate;
garanție 24 luni pentru majoritatea produselor;
achiziționarea cu factură;
livrare gratuită pentru majoritatea produselor;
toate produsele comercializate sunt testate.

– Dacă găsesc la ei tot ce am nevoie, mă transform în client pe viață! :)) Doar să mă scutească de alergătură!

– Ce ai pe listă? Sigur găsim, ascultă la mine!

– În primul rând, navigație auto ! imagePână acum am folosit hărți în format fizic, dar la turul ăsta vreau să economisesc timp și timpul câștigat folosind Navigația auto să îl folosesc pentru vizitarea unui obiectiv turistic menit să stranească bucuria în ochii ștrumfului.

Apoi, clar ca bună ziua, îmi trebuie la sistemul de navigație și integrare cu cameră marșarier, cameră față sau camere 360 grade, pentru a urmări pe ecranul navigației ce se întâmplă în jurul autoturismului în timp ce eu parchez.

Numărul 3 pe listă: carkit cu Bluetooth pentru convorbiri telefonice hands-free și comenzi de pe volan. Asta ca să pot prelua datele de pe telefon direct pe ecranul navigației și să folosesc telefonul prin comenzi de pe volan (răspuns, modificare volum al convorbirii, navigat în agenda telefonului etc.).

Și ultima, dar nu cea din urmă, redarea de muzică în mașină de pe card, USB sau din aplicatii online precum Youtube si Zonga. În YouTube de exemplu, am cateva playlisturi salvate și vreau să le accesez cât mai rapid.

-Păi draga mea, deja ți le-am pus în coș pe toate!

– Ce coș?!

– Ăla de spălat rufe! Cum ce coș? Coșul de cumpăraturi din magazinul online edotec.ro ! Au tot ce ai enumerat!

-Fantastic! Nu-mi vine să cred! De acum, toată experiența sofatului va avea o nouă dimensiune: adio rătăciri, adio încurcături, adio parcări eșuate! Absolut fabulos! Abia-aștept! Ooooo, dar stai! Ce fac dacă mă încurc la instalarea lor?

– Ai asistență tehnică din partea lor! Nu ai ce încurca!

– Așa da! Marcellino, ești de milioane! M-ai salvat! Să faci o listă cu tot ce vrei să-ți aducem din turul Europei!

De-acum, șofatul meu capată noi valențe… Era și timpul!

Articol înscris în SuperBlog2016

Jurnal de medic

“Adevărul e că mereu m-a enervat Ana. Dar o și admir în același timp. Cum Doamne i-o fi venit ideea cu procaina asta? La ora târzie din noapte, când din degete îmi curg cuvinte, așa ca dintr-o aortă, Gerovital H3, elixirul ei -cum îl numește ea zâmbind-, și-a dovedit eficacitatea.

Ei, lupta mea e acum alta… S-o conving pe încăpățânată asta minunată că produsul ei poate fi făcut ca la carte și dacă nu este ea prezentă în fiecare minut. Dar îl păzeste mai ceva ca pe un nou-născut. Năzuințele mele se îndreaptă înspre momentul în care Gerovitalul va fi folosit la scară largă. Îi tot explic și iar îi explic, dar încă nu mă ascultă. Câte femei aș salva! Câtor femei le-aș reda siguranta de sine! Trebuie doar S-o fac pe Ana să înțeleagă că genialitatea ei poate ajunge la toată lumea. Așa cum ea detestă bătrânețea, așa o detestă și alte femei. Mai ales când văd că pe chipul lor de porțelan se instalează încet dar sigur, linii fine, linii adânci. Chiar dacă aceste riduri sunt urmele unor foste zâmbete, urmele unor bucurii trecute, femeia se întristează la vederea lor. Câte paciente de 40 de ani cu depresie…Câte paciente ar putea avea chipul senin dacă madam Aslan și-ar da binecuvântarea pentru crema asta anti-rid cu formula Gerovital H3… Ei, ei! Mâine îmi încerc iar norocul!”

Zâmbesc când citesc aceste rânduri! Deși atunci eram tare necăjit! Acum însă îmi vine S-o pup pe fruntea inteligentă de fiecare dată când o văd. Pe Ana, desigur! Pe Regina Tinereții cum o alint uneori. Într-un final, dorința mea de a ajuta femeile aflate în criza vârstei, S-a împlinit! Ana a acceptat să colaboram cu Farmec. Aici, conduc secția de cercetare și am elaborat gama Gerovital H3 Derma+   și lucrez cu mare bucurie la prima linie de produse dermocosmetice! 

Abia aștept să-i pice fața rusnacului Gyorg! I-am luat-o înainte și de data asta! He-he… Mărturiseam în paginile trecute că n-aș vrea să mai văd o femeie tristă din cauza ridurilor. În timp, mi-am dat seama că de fapt, de la mama pornește totul! O vedeam cum se ofilește, în loc să înflorească. Pentru că da, poți înflori la 45, 58 sau 65 de ani! Trecerea timpului ar trebui să ne fie motiv de împlinire. Dar, aceste ființe delicate, femeile…își măsoară împlinirea prin rezistența frumuseții în fata nemilosului Timp. Pentru ele, Timpul este un soi de…căpcăun. Un hoț: de prieteni, de lumină, de frumusețe.

Până la urmă, care să fie secretul frumuseții? Încă nu am un răspuns complet la întrebarea aceasta dar străduințele de până acum, au un nume: crema anti-rid si fermitate ! Ana spune deseori că tinerețea nu are legătura cu vârsta biologică. Tinerețea este dată de modul în care ne trăim viața: dacă suntem optimiști și ne urmărim țelurile, tinerețea vine ca un soi de …Bonus. Iar pentru Ana, tinerețea înseamnă frumusețe. Uite că iar vorbesc despre Ana. Mă fascinează. Dar nu voi avea niciodată curajul să îi mărturisesc că îi iubesc privirea, că îi iubesc mâinile mici care fac numai lucruri mari, că îi iubesc până și ridul abia vizibil din colțul ochilor.

Am îndrăznit să îi spun totuși că eu mi-am setat un nou țel: Produsele Gerovital, împreuna cu Farmec, să facă parte din istorie.

www.farmec.ro

www.farmec.ro

Profesoara este pur și simplu obsedată în a oferi produse românești de calitate. La orice congres din lumea mare am participat a stat mereu cu fruntea sus, garantând pentru calitatea muncii ei. Și da, recunosc! Mi-a făcut și mie un crez din asta! Așa e Ana…dacă petreci mult timp cu ea, te absoarbe! Și n-o zic eu, din postura de îndrăgostit (Doamne, ce ciudat sună!), o spun toți cei care lucrează cu ea. E ca și cum ar avea un soi de halou care te atrage și apoi te anihilează: devii un Aslan fără să-ți dai seama.

Noi, cei care lucrăm cu ea, am ajuns să-i împărtășim până și gusturile legate de mâncare! Ne-a molipsit cu savoaire-du-vivre! Nu știu din ce e făcută femeia asta…Nu știu nici eu din ce sunt făcut…Dar sufletele noastre seamănă. Sau doar m-a aslanizat. Poate privi un Van Gogh ore în șir și atunci tot ce îmi doresc e să fiu o parte din tabloul pe care îl soarbe cu nesaț. Mă multumesc dacă sunt și o simplă tușă de albastru electrizant. Dimineața și-o începe cu o cupă de Șampanie. N-am văzut pe nimeni să se delecteze așa lângă o cupă. Și am participat la multe sindrofii. Am văzut buze de doamne distinse, numite de alții frumuseți răpitoare, dar care pe mine nu m-au lăsat fără aer așa cum mă lasă buzele Anei când se întâlnesc cu frizzante-ul șampaniei. Liniile trupului îi sunt perfecte. La ea m-am gândit când am propus noul produs: crema de corp. Pentru ca toate doamnele să se simtă răsfțate și pielea uscată să nu mai fie o problemă. Câte trupuri flămânde de iubire nu au respins îmbrățișări de teama că mâna care dorește să le mângâie se va agăța în aspritatea pielii?

Doctor în frumusețe, așa îmi spune Ana. În gând, îi spun Zeiță. Cu voce tare, o strig Profesoara sau Anușcă-în momente de veselie-. Îi inspir parfumul și nopți întregi îi visez mersul. Țelul ei este și Țelul meu. Asta va rămâne în Istorie. Profesionalismul nostru- acesta va face Istorie.

Iubirea mea, va rămâne între aceste file. Și în zâmbetul pe care Ana mi-l dăruiește de fiecare dată fără să bănuiască că pentru fiecare zâmbet eu îi întorc un sărut. Pe buzele înmuiate în șampanie.

Dr.

Articol scris pentru SuperBlog2016

Orientare în carieră cu ARDT Oradea

Câți dintre voi vă simțiți valorizați în școala în care învățați? Ochii mari, dezamăgire pe chipuri, două mâini ridicate. Din 72.

Care credeți că sunt cele mai mari obstacole de care vă puteți lovi în drumul vostru spre admiterea la facultate? Murmur în sală, Forfotă. Top 3, asupra căruia au agreat toți participanții, sună așa:              1-Bacul, 2-Să nu fim susținuți de familie, 3-Să ne descoperim o nouă pasiune care să ne deruteze și astfel să nu mai stim la ce facultate vrem să dăm.

Aceste două întrebări, de fapt- răspunsurile la aceste două întrebări, mi-au oferit o perspectivă clară a grupului de liceeni (cls a IX-a, a X-a, a XI-a) cu care urma să petrec cateva zile intense de consiliere și orientare în carieră. Acest curs de orientare în carieră n-a fost genul de curs în care vorbim despre cât de roz și frumos e totul în această lume. Despre cum ei, elevii de liceu, trebuie să învețe și să respecte școala fiindcă “așa trebuie”. N-a fost nici despre “dacă munciți din greu atunci veți avea tot ce vă doriți”.

În schimb, a fost despre sinceritate maximă și dialog permanent, între mine-trainerul si ei, participanții. Și nici măcar nu a trebuit să insist. Adică, din momentul în care am ridicat mingea la fileu cu afirmația “notele pe care le primiți nu reflectă ceea ce știți voi cu adevărat” s-au deschis și au fost Onești de la un capat la altul. M-am bucurat să nu-i văd imbecilizați.

I-am sprijinit să își descopere propriile valori de bază. Am abordat subiecte legate de imaginea de sine și de stima de sine. I-am însoțit în constientizarea propriilor aptitudini. Ne-am folosit de întrebări simple, precum La ce sunt bun? Ce îmi place să fac? Ce este bine plătit?

N-am îmbrăcat cursul în pompoșenii și cuvinte mărețe. Dar am avut parte de explorare a lumii Ocupațiilor și a alternativelor educaționale pe care le au. Cu bune și cu rele, analizate la rece.

Împreună, am discutat intens despre bani si percepția lor bani. I-am invitat să utilizeze unghiul care le oferă perspectiva de a privi banii ca mijloc, și nu ca scop. Surprinzător sau nu, au înțeles rapid diferența.

Nu, nu le-am împuiat capul cu mesaje de genul “trebuie să fiți studenți model, angajați model etc”. Ideea e să fie studenți Fericiți si angajați Fericiți. Asta se poate dacă isi cunosc valorile, dacă prin studiile pe care le fac si prin profesia pe care si-o aleg, isi onorează aceste valori. Iar rezultatul, in acest caz, duce la performanța. Si un student fericit si performant e altceva. Un angajat fericit si performant inseamna mai mult decat un angajat care doar urmează niște ordine.

Discutii aprinse au fost pe marginea subiectului legat de Brandul personal. Diferența dintre aparenta si esența. Surprinzător pentru mine, foarte putini iau in calcul posibilitatea antreprenoriatului.

Prejudcăți sau lipsă de informație? Sigur că da! Iată cele mai frecvente, apărute in zilele de curs:          1. Sistemul de învățământ este corupt, ineficient. Asta ne deranjează, dar asta e, suntem produsul lui.   2.Unele meserii sunt rușinoase si nu ai cum sa te simți bine făcându-le.                                                      3.Brandul înseamnă logoul firmei.                                                                                                                4.Trebuie să gândim pozitiv si sigur se rezolva cumva.                                                                        5.Sindromul primului rând: băncile din primul rand au rămas libere

Am discutat despre fiecare. Scopul meu nu a fost să le demontez, ci să le ofer posibilitatea de a privi din perspective multiple, diferite și să tragă singuri concluziile. Si a funcționat de minune. Cel mai de impact a fost dialogul legat de gândirea pozitivă, unde, accentul l-am pus pe acțiune. Adică, nu ajunge gândire pozitivă fără acțiune pozitivă, fără orientarea către soluții și nu către problemă.

Cele mai frumoase momente au fost momentelor lor “AHA!!”. Iată câteva dintre ele:

“am înțeles că există lucruri pe care le pot controla 100%, cum ar fi să iau Bacul-depinde doar de mine să învăț, și sunt lucruri pe care nu le pot controla și nu are sens să îmi cheltui acolo energia.”

“Azi am descoperit multe lucruri despre mine. Nici nu știam că sunt bună la atâtea chestii.”

“Valorile mele sunt cele care mă vor ajuta să iau deciziile cele mai bune.”

“Deși uneori pot lua decizii care nu imi respectă valorile, sunt deciziile mele. Și atunci de ce să fiu frustrată, de ce apare sentimentul de frustrare dacă eu sunt cea care a decis?”- pornind de la această întrebare am demarat o mini-dezbatere. Către final, aceași persoană care a pus întrebarea inițial, dă răspunsul :”Aaa, păi stai un pic! Dacă valorile mele mă reprezintă pe mine, și eu prin deciziile luate, calc peste mine, sigur că mă frustrez. Gata, am înțeles!”

La finalul zilelor de orientare în carieră, grupul meu de liceeni entuziaști, glumeți și inteligenți, au plecat acasă empowered, cum zice americanu’. Adică conștienți de puterea lor interioară. Asta înseamnă că le va fi mult mai usor să își aleagă parcursul profesional.

Sper să își păstreze entuziasmul. Sper să nu se lase prostiți. Sunt sigură că vor fi oameni de nădejde. Și abia aștept să ne întâlnim la următoarea Școală de Vară!

Andrea

P.S: poze multe și frumoase, puteți vedea pe pagina organizatorilor : Asociația de Responsabilizare si Dezvoltare a tineretului Oradea.

P.S2: organizatorii, ARDT Oradea, au facut o treabă fantastică și îi felicit!

Prin lume, spre tine

Ce ai spune despre tine? Dacă ar fi să alegi doar câteva dintre trăsăturile tale, care le-ai împărtăși cu mine?   Sunt o persoana optimista, ocupată, si îmi place foarte tare să călătoresc! 

Te invit să asociezi următoarele situații din viață cu locuri în care ți-ar plăcea să le trăiești(situațiile). Dacă deja ai trecut prin aceste situații îmi poți spune locul real în care S-au întâmplat sau unul ideal. E alegerea ta. Începem:

Cererea în căsătorie – Veneția, Piața San Marco 

Cel mai bine plătit job al tău- manager resurse umane pe un vas de croazieră

Dimineata perfectă- un mic-dejun copios servit pe o terasa, undeva in Delta Dunării. Într-un colț uitat de lume…

Adrenalină curgându-ți prin vene- hmmm, sala de nașteri: clipa în care soția mea i-a adus pe lume pe gemenii noștrii. Am asistat-o la naștere și am crezut că leșin de cel puțin 10 ori! 

Acesta este un fragment dintr-un exercițiu care îmi este extrem de drag și care are rezultate uimitoare. Îl folosesc de foarte multe ori în sesiunile de coaching, fie că este vorba despre life coaching sau business coaching. Prin aceste călătorii virtuale descopăr caracteristici ale persoanei din fața mea și de foarte multe ori, s-au născut călătorii cât se poate de reale în urma acestor exerciții.

Dragul meu cititor, azi îți lansez o provocare! Ți-am pregătit și ție o listă cu 3 “itemi” . Poți să o folosești inclusiv în momentele în care simți că vrei să ieși din rutină, în clipele în care vrei să te auto-depășești și în cele în care vrei să îți creezi amintiri prețioase. Așadar, să începem:

Barcelona, Spaniahttp://www.dreamstime.com/stock-images-park-guell-barcelona-spain-twilight-image35382684

Când vrei să fii uimit din toate punctele de vedere. Dacă simți că ai intrat într-o monotonie acută, dacă crezi că ai uitat cum se simte viața, Barcelona este soluția perfectă. Arhitectura lui Gaudi o să îți resusciteze creativitatea, piețele locale pline de culoare îți vor arăta ce înseamnă să te bucuri de mâncare, sangria îți va gâdila papilele gustative. Ai să te plimbi pe La Rambla, unul dintre cele mai animate si cunoscute bulevarde din lume si o să chiui de bucurie când ai să îți plimbi picioarele pe cele mai frumoase plaje.

image

Veneția, Italia

E momentul pentru o escapdă romantică. E timpul să vă acordați timp vouă, celor doi care formați acest cuplu minunat. Da, munciți de dimineața până seara. Da, faceți totul pentru familia voastră, pentru copiii voștri. Dar e necesar să vă și umpleți de energie, de iubire; ca să puteți da mai departe. Faceți o plimbare cu gondola, sărutați-vă luunngggggg în Piața San Marco, mâncați o porție generoasă de paste.

Circuit in România image

E timpul să îți Cunoști rădăcinile. Te simți pierdut? Confuz? Relațiile in familie sunt tensionate? Ia plecați la drum, prin țară, să vă regăsiți, să vă bucurați din nou de cine sunteți.

Poate părea dificil de organizat o excursie reușită dar nu vă las la greu. De asta aveți câteva sfaturi si în direcția asta: cei de la Vacanțe Speciale sunt cei mai potriviți cand vrem vacanțe altfel. Ei au oferte vacanta , inclusiv pentru vacante exotice, că și acestea au un rol minunat în a ne resuscita când avem nevoie.

destinații de vacanta sunt multe, va astept sa imi împărtășiți experiențele voastre!

Cu drag,

Andrea

Articol înscris pe Spring SuperBlog 2016